SĂNĂTATE Social Tineri pentru România

CEL MAI TÂNĂR MEDIC DIN SPITALUL SMEENI: Vise și dorințe, sacrificii și neajunsuri. Face naveta între București și Buzău: ”2-3 zile rămân în spital. Dorm aici”(EXCLUSIV)

Să profeseze la Spitalul de boli cronice Smeeni a reprezentat o alegere de moment, însă, în mai puțin de o lună, locul de muncă i-a devenit ca o doua casă. Unul dintre cei mai tineri medici din județ, dr. Sabina Solcan, medic specialist medicină fizică recuperare și balneologie, are 31 de ani și este din Suceava. Dr. Sabina Solcan ne-a mărturisit , în exclusivitate, că nu a știut nimic despre unitatea medicală în care urma să lucreze, iar prima zi de muncă a început chiar cu o gardă. Tânărul medic a fost primit cu brațele deschise atât de colectivul medical cât și de pacienți.  Vă invităm să-l cunoașteți pe cel mai tânăr medic din spitalul de la Smeeni prin intermediul unui interviu oferit în exclusivitate șansanews.ro, la doar câteva zile după ce a ajuns la Buzău.

Reporter: Cum ați ales Medicina?

A fost o decizie de ultim moment. Inițial voiam să dau la Limbi Străine, dar spre finalul liceului am decis să urmez Medicina. Mi-au plăcut foarte mult biologia și chimia și asta m-a făcut să mă reorientez în ultimul moment.  Eu sunt din Suceava și singura facultate la care am dat în București a fost Medicina. Am avut un timp mai scurt de pregătire față de colegii mei, dar spre norocul meu am intrat cu bine.

Reporter:  Aveți în familie medici?

Mama mea este medic de familie și am mai mulți verișori stomatologi.

Reporter: În familie se dorea să urmați Medicina?

Cumva, familia își dorea ca eu să parcurg acest drum, dar nu am fost împinsă de la spate ca eu să merg în direcția aceasta. A fost alegerea mea și s-au bucurat că am făcut pasul acesta.

Reporter: Cum a fost perioada de studenție?

Am intrat la facultate în 2010 și ca orice copil la început de drum  nu mă așteptam să fie așa de greu, mai ales impactul cu prima sesiune care a fost destul de solicitantă. În plus, schimbarea drastică de la un oraș mai mic la unul mai mare. A trebuit să mă adaptez, dar a fost foarte bine.

Reporter : Este adevărat ce se spune despre Facultatea de Medicină: foarte grea și nu îți lasă timp de nimic?

Da, mai ales perioada de sesiune în care nu dormi cu nopțile. Nu prea ai timp să faci alte lucruri.

Reporter: A fost ceva la care să renunțați pentru a vă dedica facultății?

Pe partea de socializare era foarte greu să-ți vezi prietenii și cunoscuții, mai ales în perioada de examene. Dar, în timpul cursurilor trebuia să îți faci timp, nu puteai sta doar cu capul în cărți.

Reporter: Cum ați ales specializarea: medicină fizică recuperare și balneologie?

Recuperarea nu a fost prima mea opțiune. Prima pe listă era Dermatologia. Însă, am dat examenul de rezindețiat și se știe că nota pe care o iei acolo nu este neapărat cea pe care ți-o dorești și la care te aștepți, contează și competiția din anul respectiv, așa că, din opțiunile pe care le-am avut am rămas la Recuperare. Am decis că aceasta ar fi o meserie bună pentru mine, pentru că este o meserie de viitor, toată lumea are nevoie de recuperare și în același timp poate fi îmbinată și cu alte domenii.

Reporter: Cum ați ajuns la Smeeni?

Am făcut rezidențiatul la Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni. Acolo, când a trebuit să-mi aleg specializarea am avut de ales între două posturi: la spitalul de la Smeeni și cel din Săpoca. Am ales Smeeni, deși nu știam nimic despre acest spital. A fost pur și simplu o alegere de moment.

Reporter:  Când ați început activitatea la Smeeni?

Sunt în Buzău de câteva săptămâni. Mai exact din mai. Prima mea zi de muncă a început cu o gardă, și ca orice lucru pe care îl începi durează puțin până te adaptezi, dar totul a decurs cum trebuie și îmi dau seama cum funcționează treaba aici. Colectivul și personalul este minunat. Chiar m-au primit cu brațele deschise . Încep să mă simt ca acasă. Și pacienții sunt cooperanți și înțeleg ce le recomand și respectă atât schema de tratament cât și programul de recuperare.

Reporter: În ceea ce privește dotările din spital, aveți tot ce vă trebuie?

Ideal ar fi să fie niște săli mai bine dotate, dar momentan ne descurcăm cu ce avem, deși mereu e loc de mai bine.

Reporter: Care este cel mai grav pacient pe care îl aveți?

În perioada rezidențiatului am avut cazuri mai grave. Aici, pacienții se pot mișca, nu sunt imobilizați. Cred că ar putea spune că cel mai grav caz pe care îl am în prezent este o femeie pe care tocmai am internat-o. A suferit un accident vascular. În total, cred că am deja  20 de pacienți

Reporter: Ați spus că faceți și gărzi și sunteți din București, cum vă descurcați cu naveta?

Încerc să-mi corelez gărzile cu programul de recuperare și două-trei zile rămân în spital. Dorm aici. Avem o cameră amenajată separată. 

Anunţul Buzoian

Implică-te!