Pe 2 februarie sărbătorim Ziua internațională a Clătitelor, o sărbătoare pornită de la exemplul Belgiei și Franței, două țări vestite pentru clătite și pentru bucuria pe care o afișează în ziua de La Chandeleur.
De unde provin clătitele, desertul răspândit în toate colţurile lumii ?
Rețeta este una simplă: se obţin foarte uşor prin coacerea unui aluat făcut din făină, ouă, apă, lapte şi sare. Uneori chiar și fără ou. Pot fi umplute cu dulceţuri, ciocolată, brânză sau carne.
Dar istoria lor nu e la fel de simplă.
E binecunoscut faptul că acestea se află printre cele mai populare și iubite deserturi din toată lumea. Se spune că ar data încă din epoca neolitică, aproximativ 10.000 de ani î.Hr., o epocă în care oamenii coceau pe pietrele fierbinți. Aveau un amestec creat din semințe măcinate și apă, iar rezultatul era o pâine nedospită, care semăna cu turtele pe care le cunoaștem azi.
De la descoperirea pâinii dospite, grecii sunt cei care au împrumutat această idee și primii care au început să pregătească și produse de patiserie, incluzând clătitele (în acea perioadă acestea erau doar un amestec de pâine, miere și ulei). Metodele îmbunătățite de coacere au fost împrumutate de către romani și, prin urmare, grecii și romanii sunt considerați primii oameni care au consumat clătite și care au contribuit la inventarea acestui desert.
Cu timpul, clătitele au luat diferite forme, fiind împrumutate încet de către toate popoarele și au trecut testul timpului, ajungând azi un desert foarte apreciat.
Adaugă comentarii