Seceta a distrus munca agricultorilor din ultimele luni, iar pierderile contabilizate sunt uriașe. Fermierii au acum o singură speranță: despăgubirile de la stat care să-i ajute să-și pregătească terenurile pentru anul următor. Deocamdată, nu se știe dacă vor primi acești bani, însă, cu toții au demarat procedurile pentru a depune cât mai repede toate documentele care arată cât de mare este calamitatea din teren.
„Situația, în localitatea Vâlcelele, este dezastroasă. Culturile sunt calamitate 100%, atât porumbul, cât și floarea-soarelui. Grâul l-am recoltat, media este undeva la 1500 de kg, per total localitate. Unii fermieri au făcut 2 tone, unii au făcut 2.200 tone, alții au făcut 500 de kg sau 800 de kg, dar per total cam în jur de 1500 de kg de grâu per total suprafață. Vâlcelele este afectat ce nu s-a pomenit de câțiva ani, cred că de 50 de ani nu s-a mai întâmplat asemenea catastrofă.
Porumbul a rămas undeva la 50-60 cm, s-a uscat total, nu mai are nici măcar o frunză verde, deja este toamnă la noi, noi am stocat combinele, le-am băgat la hangare pentru că nu avem ce să mai facem cu ele. De acum încolo, dacă Dumnezeu vrea și ne plouă, să putem să lucrăm terenul, să semănăm rapița, grâul, culturile de toamnă”, a spus Liviu Bărăgan, primarul comunei Vâlcelele care a participat ieri la întâlnirea organizată de prefectul Daniel Țiclea.
Însă, din păcate, situația la fel și în alte zone din județ.
” Mă aștept, de exemplu, în zona Vâlcelele, peste 90% din suprafața arabilă din acest UAT să fie afectat de secetă pedologică, la Ghergheasa la fel peste 70%, la Puiești peste 50% din suprafețele lucrate de fermieri”, a spus Daniel Țiclea după ce a stat de vorbă cu agricultorii și a vizitat mai multe culturi din aceste localități.
În acest context, fermierii sunt îndemnați să urgenteze depunerea documentelor care arată stadiul de afectare al culturilor.
”Statul român nu a rămas indiferent la soarta agricultorilor, de aceea, e important ca toți oamenii care își lucrează pământul să fie anunțați de aceste schimbări. Domnilor primari, proiectați acest mesaj către toți fermierii, în mod obiectiv și rapid, pentru ca ei să poată depune înștiințările la C.L.S.U., iar demersurile în vederea stabilirii pagubelor să poată fi continuate. Ca prefect al județului, mă angajez ca în 24 de ore de la primirea centralizatoarelor de la primării la secretariatul Grupului Tehnic de Lucru să dispun trimiterea în teren a uneia din cele 4 comisii care să evalueze situația. Activitatea tuturor acestor comisii, care vor ajunge în județ, va fi monitorizată de Corpul de Control al prefectului pentru o și mai bună eficiență, în sprijinul fermierilor buzoieni”, a declarat prefectul județului Buzău, Daniel Țiclea.
Acordarea despăgubirilor rămâne singura speranță pentru agricultorii care au cheltuit mii de lei pentru înființarea culturilor, iar acum, la vremea recoltatului, au rămas cu hambarele goale.
”Ținând cont că motorina am cumpărat-o cu 86 de lei litru, îngrășămintele le-am cumpărat cu 6.400 de lei tona de îngrășăminte, numai din îngrășăminte cheltuiala pe un hectar s-a dus undeva la 3400-3500 de lei doar cu îngrășămintele. După care urmează aratul, discuitul, semănatul, așa cât de puțin motorina s-a consumat și toate cheltuielile se duc undeva la 7000 de lei – 70 de milioane bani vechi pe hectar”, a spus primarul comunei Vâlcelele.
Pe de altă parte, sunt și fermieri care anul acesta au câștigat. Este vorba, în primul rând, despre agricultorii care au investit în irigații.
„Dacă acolo unde am irigat avem porumbul de 2 metri, în parcela învecinată, porumbul este până la genunchi, așa cum este în cea mai mare parte din zona Râmnicului, dar efectele secetei pedologice sunt și în jurul orașului Pogoanele. Eu aș spune că pe direcția acelui canal – Siret – Bărăgan – cam tot județul Buzău este afectat de secetă pedologică. Investițiile, la unul dintre fermierii la care eu am fost duminică, investițiile au fost de 90.000 de euro anul trecut și încă 100.000 anul acesta, ceea ce lui îi permite la ora actuală să irige 120 de hectare din totalul fermei de 450 de hectare. Așadar, un 25-30% din ce lucrează are irigat cu o investiție de maxim 200.000 de euro”, a explicat prefectul Buzăului.
Avantajați au fost anul acesta și agricultorii care au pariat pe cultura de rapiță.
”Se pare că rapița într-adevăr, acolo unde cultura a fost înființată la momentul potrivit, a beneficiat și de un aport hidric mai mare, avem suprafețe și de 3 tone la rapiță, și de 2,5 tone, dar chiar și de 3,800 – 3,900 tone, deci iată că rapița, chiar dacă la nivel de județ avem aproximativ 14.500 de hectare, deci o suprafață relativ mică, totuși producțiile sunt bune în detrimentul suprafețelor cu grâu, unde au suferit pierderi mai mari vis-a-vis de rapiță”, a spus Cosmin Florea, directorul Direcției Agricole Buzău.
Adaugă comentarii