Actualitate

Analiză în premieră la Banca de Gene, care va permite readucerea în cultură a soiurilor pierdute. Primul va fi vânăta din care făceau bunicile zacuscă

Premieră marcată, zilele trecute, la Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău. După ce au amenajat și dotat cu aparatură de ultimă generație un laborator de biologie moleculară și biochimie, cercetătorii buzoieni au bifat o reușită istorică: pentru prima dată la Buzău, a fost extras ADN dintr-un soi de vinete, următoarele operațiuni fiind secvențierea și amprentarea genetică. Adică, o serie de operațiuni de cercetare și analiză, în vederea stabilirii autenticității unor soiuri, dar, totodată, extrem de necesare pentru a putea recupera și readuce pe piață legume românești, vestite pentru calitățile lor.

Danubiana era, în anii ^70, cel mai cunoscut soi de vânătă românească. Potrivit cercetătorilor, ocupa cele mai întinse suprafețe de cultură. Era o vânătă rezistentă la condițiile climatice, dar și cu o producție ridicată. Din păcate, România a pierdut soiul autohton. Abia în 2018, cercetătorii buzoieni au reușit să recupereze câteva pliculețe cu semințe din Germania și America. Însă, asta nu a fost suficient pentru ca leguma să fie din nou introdusă în cultură. Așa s-a ajuns ca în prezent, vinetele pe care le găsim pe piață să fie produse în România, dar cu hibrizi din Israel, Olanda și Franța.

Din fericire, soiul Danubiana ar putea fi readus în piețele din România ca urmare a unei analize făcută în premieră la Banca de Resurse Genetice și Vegetale. Este vorba despre extracția de ADN, procedură pe care acum cercetătorii o pot face într-un laborator dotat cu aparatură ca în marile institute de cercetare din Germania și America. Cu alte cuvinte, acum putem asigura securitatea soiurilor românești și, de asemenea, putem elimina confuzia între soiurile autohtone și cele din import, nu doar prin gust și aspect, ci și printr-o analiză genetică.

“Suntem bucuroși că am reușit să înființăm un laborator de biologie moleculară și genetică și, totodată, și de biochimie. Am reușit să pregătim laboratorul și, totodată, să-l dotăm cu aparatura necesară, în primul rând pentru biologie moleculară și genetică, care a fost configurată și pusă în funcțiune sub coordonarea unei echipe prestigioase care a venit să ne ajute, să ne așeze aparatele și să ne și învețe ca să lucrăm pe ele. Am reușit pentru prima dată la Buzău și în cadrul instituției noastre extracția de ADN la speciile legumicole. Am început cu pătlăgele vinete, un soi de pătlăgele vinete pe care noi le avem în conservare, urmând ca extragerea AND- ului să își continue fluxul de lucru prin secvențiere, amprentare genetică, deci, practic, să bio marcăm din punct de vedere genotipic resursele pe care le avem. Urmează ca scurt timp să vin să o echipă din Germania care să ne ajute să configurăm aparatura pentru biochimie.”

Cercetătorul Costel Vânătoru

Pasul pe care l-au făcut cercetătorii buzoieni este unul extrem de important pentru identificarea și păstrarea soiurilor pure, rezultatele de laborator fiind recunoscute la nivel internațional. Danubiana a fost doar primul soi în cazul căruia s-a realizat extracția de ADN, însă cercetătorii buzoieni vor continua și cu altele pierdute de-a lungul anilor.

Cercetătorul Costel Vânătoru

În plus, pe baza analizelor efectuate în noul laborator, în curând, cercetătorii buzoieni vor putea stabili și care sunt soiurile modificate genetic. Pentru asta este nevoie de noi aparate pe care Banca de Gene urmează să le achizioneze.

Cercetătorul Costel Vânătoru

Marea problemă a Băncii de Gene Buzău o reprezintă lipsa de personal. Din 30 de posturi cuprinse în organigramă sunt ocupate doar 18.