Actualitate

Bullying-ul, tot mai des întâlnit în școli. Avem profilul agresorului, dar și al victimei. Cum punem capăt fenomenului?

Bullying-ul este un fenomen cunoscut de decenii intregi și reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic asupra copiilor de către alți copii, manifestându-se foarte des în mediul școlar. Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil, de excludere şi de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoştinţe sau de către colegi, care îl strigă într-un anume fel. Uneori aceste tachinări se transformă în îmbrânceli sau chiar, în unele cazuri, în atacuri fizice.

Prezentă recent în studioul Focus Tv, Marilena Bouroș, consilier școlar la Colegiul Național Mihai Eminescu, a făcut un profil al celui care practică bullying-ul, care-și agresează colegii, dar și al victimei. Conform specialistului, bullying-ul este provocat de persoane care nu beneficiază de suficientă atenție, care doresc astfel să iasă în evidență și acționează în consecință. Lipsa de afecțiune, de aprobare, de îndrumare, un feedback pozitiv, sentimentul de dragoste, neglijarea sunt factori care încurajează astfel de comportament, a explicat specialistul.

„Agresorul este o persoană foarte sociabilă și, în general, își face foarte ușor prieteni, însă îi lipsește empatia. De aceea, el nu conștientizează repercusiunile faptelor lui. Nu-i plac regulile și are deseori momente când se ceartă cu cei din jur. (…) La agresor de exemplu, putem să observăm că aproape întotdeauna el are o personalitate ușor dominantă și are nevoie de putere. De aceea, în clasa de elevi putem să-l observăm ca un lider, informal, iar el își dorește să atragă atenția și să-și arate puterea, care poate fi fizică, economică, socială. Din păcate, mulți copii sunt învățați fie să riposteze la agresiune tot cu agresiune, fie să nu acționeze în nici un fel.” ”, a explicat Marilena Bouroș, consilier școlar.

Pe de altă parte, victimele apar în fața celorlalți ca indivizi nesiguri, pasivi și incapabili să reacționeze în cazul în care sunt atacate.

„Spre deosebire de agresor, victima nu are abilități sociale bine dezvoltate. Este o fire foarte sensibilă, mai tăcută, mai retrasă și de multe ori nu are curajul să vorbească și să spună, de aceea de multe ori nu se ajunge să se cunoască cazurile.”

În fenomenul de bullying sunt agresori, victime, dar și martori. Martorii sunt persoanele care, deși nu sunt implicate direct în fenomenul de bullying, de cele mai multe ori fie promovează un astfel de comportament, fie rămân indiferente și nu intervin.

Specialistul atrage atenția că de cele mai multe ori, cei care hărțuiesc au fost hărțuiți sau sunt ei înșiși hărțuiți de colegi sau de familie. Se spune că atunci când ești nefericit, ai nevoie să vezi pe cineva mai nefericit decât tine.

„Când observăm un comportament agresiv, atunci ar trebui să se ia atitudine și copilul să primească ceea ce are el nevoie, astfel încât să nu se mai ajungă la agresiune. De foarte multe ori în consilierea agresorilor, observăm că și ei au nevoie de foarte multe lucruri și de aceea se ajunge aici.”

Pentru a preveni un astfel de comportament, este recomandat să se apeleze la un adult în care copilul are încredere că îl poate ajuta, fie că vorbim de părinți, fie de un profesor sau diriginte.  De asemenea, victima trebuie să învețe să spună, într-un mod clar, dar nu jignitor, ce o deranjează. De multe ori, acest lucru este suficient pentru a opri o viitoare agresiune:

„Copilul trebuie învățat că trebuie să se exprime într-un mod cât se poate de asertiv, dar să nu tacă. Cea mai simplă modalitate este de a nu-i mai hrăni nevoia de putere. Dacă victima îi arată în continuare slăbiciune și că nu are puterea de a lua atitudine, e clar că agresorul își hrănește această nevoie. De multe ori, agresorii sunt luați prin surprindere când victima are puterea de a spune ceva”, a mai explicat consilierul școlar.

Agresiunile repetate, dacă sunt grave, pot avea urmări penale. Deși sunt minori, agresorii pot răspunde penal de la vârsta de 14 ani pentru faptele lor. La fel se poate întâmpla și cu martorii care mint sau nu ajută la concluzionarea cazului.

„ Am avut un dosar penal care a avut ca obiect loviri și alte violențe, doi minori cu vârste peste 14 ani, agresați și umiliți chiar în zona centrală, aproape de o autoritate publică, de către doi majori însoțiți de doi martori care nu s-au implicat. Acea cauză s-a finalizat cu pedepse cu suspendare pentru agresori, pentru că am avut și certificate medico-legale ale minorilor. Pentru împrejurarea că au fost loviți, puși să se apropie cu fața de pantofii agresorilor, umiliți, și celelalte acțiuni care s-au exercitat auspra lor, au creat un context oripilant încât Curtea de Apel Ploiești a considerat că se impune o pedepasă de 1 an și 2 luni cu suspendare pentru unul dintre agresori, și cu executare pentru celălalt, care mai săvârșise o faptă de loviri și alte violente în ultimii 2 ani, anterior condamnării,” a declarat la Focus News avocatul Alexandra Manolache.

Conform unui studiu al Organizației Mondiale a Sănătății, România se situează pe locul 3 din 42 de state europene studiate în ceea ce privește bullying-ul în școli. 71% dintre elevii români s-au confruntat cu bullying-ul, o spune un alt studiu al World Vision România. Ce este mai grav, conform Asociației Telefonul Copilului, în 2019, 7 din 10 profesori erau conștienți de prezența bullying-ului în școala unde predau, dar nu au făcut nimic pentru a împiedica fenomenul.