În această noapte trecem la ora de vară, astfel că duminică, 30 martie, va fi ziua cea mai scurtă din an. Ceasurile se dau cu o oră înainte, iar ora 3.00 din noaptea de sâmbătă spre duminică devine ora 4.00. Ziua de duminică va avea, prin urmare, doar 23 de ore. E o oră de somn în minus pentru toți, dar în funcție de fiecare persoană în parte, această trecere ne poate afecta diferit.
În medie, durează două săptămâni să ne obișnuim cu noua oră. Însă riscul ca imediat după această schimbare să apară probleme, inclusiv un infarct miocardic este mai mare decât în oricare perioadă a anului, avertizează cunoscutul medic urgentist ieșean Tudor Ciuhodaru.
Potrivit acestuia, anual, imediat după trecerea la ora de vară, numărul pacienților care ajung la urgențe este semnificativ crescut, iar riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional. De asemenea, pot să apară și manifestări neuropsihice, unele destul de grave, iar timp de două săptămâni de la momentul schimbării orei riscul ca o persoană cu probleme emoționale să încerce să se sinucidă este considerabil crescut.
”În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid. Mai exact riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional. Totodată creşte riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei cu vulnerabilități psihoemoționale. Modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacționează prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac, neuropsihice: modificarea calității somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, modificarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere şi ideaţie suicidară”, spune medicul Tudor Ciuhodaru.
Sunt însă și câțiva pași simpli pentru a putea trece mai ușor peste schimbarea orei.
”Pentru a trece mai ușor peste schimbarea orei recomandăm cinci metode simple:
1. Planificarea corespunzătoare a activității.
2. Evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale.
3. Nu e de neglijat petrecerea a cât mai mult timp în aer liber.
4. Și nici mișcarea, chiar sub forma unor simple plimbări.
5. Precum şi o alimentaţie bogată în fructe şi legume proaspete”.
În Parlamentul European s-a votat încă din 2019 ca statele membre să nu mai schimbe orele și să opteze dacă rămân la ora de vară sau la cea de iarnă. Termenul pentru a renunța la schimbarea orei era 2021, dar cele mai multe state, inclusiv România, nu au adoptat încă o singură oră. Singura țară europeană care nu schimbă ora primăvara și toamna este Islanda.
Adaugă comentarii