O inițiativă legislativă semnată de peste 80 de parlamentari PNL și intrată pe circuit în Senat ar urma, dacă va fi adoptată, să ofere posibilitatea certificării produselor obținute din materii prime românești. Astfel, produsele agroalimentare care utilizează, în procesul de producție, materii prime de bază, de origine românească, ar urma să beneficieze de etichetarea ”De Origine România-DOR”.
Obținerea unei asemenea certificări se va face în cadrul unei scheme voluntare și va satisface atât interesele producătorilor autohtoni, cât și pe cele ale consumatorilor.
În ceea ce-i pivește pe producători, inițiatorii arată că piața românească se află într-o situație de vulnerabilitate, în condițiile închiderii tot mai multor fabrici unde fermierii români își procesau producția:
”Balanţa comercială cu produse agroalimentare a devenit o vulnerabilitate, cu posibil potenţial sistemic, din cel puţin două motive. Unul îl reprezintă existenţa unei relaţii strânse între deteriorarea deficitului de cont curent şi declanşarea unei crize financiare sau de balanţă de plăţi, iar al doilea este necesitatea asigurării securităţii alimentare, aceasta fiind de altfel şi una din lecţiile crizei generate de pandemia COVID-19. Îngrijorător este şi faptul că autonomia alimentară naţională, pe lângă sectorul de carne de porc, s-a pierdut şi în alte sectoare strategice naţionale, cum sunt panificaţia şi produsele lactate, odată cu închiderea de către proprietarii externi ai unor facilităţi de producţie naţionale, lăsând fermierii fără posibilitatea de a-şi valorifica produsele obţinute în ferme şi generând probleme sociale prin disponibilizările aferente. Majoritatea investiţiilor închise au fost finanţate prin programele europene, la fel ca şi fermele care nu au mai reuşit să îşi găsească cumpărători pentru produsele lor. ” se arată în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege.
Se vorbește inclusiv despre o sabotare a producătorului român care, neavând unde să-și proceseze materiile prime, nici nu poate obține subvențiile disponibile în alte state europene pentru obținerea de produse finite la preţuri competitive.
Certificarea voluntară de tipul ”De Origine România-DOR” este o schema care a fost folosită și de alte state europene pentru a-și proteja produsele autohtone. Germania este campioană la acest capitol, cu 107 scheme și subscheme de certificare voluntară.
Producătorii nu vor fi obligați să își certifice DOR produsele, ci vor face acest lucru numai dacă vor dori să obțină un plus de încredere în ochii consumatorilor, știută fiind tendința acestora din urmă de a alege produse autohtone și, pe cât posibil, obținute prin metode tradiționale.
”Consumatorii români sunt puşi în dificultate atunci când trebuie să aleagă un produs care foloseşte în procesul de fabricaţie materii prime româneşti. Pentru a-i ajuta pe consumatorii români în procesul de alegere a produselor achiziţionate, producătorii români folosesc ca argument suplimentar menţiunea privind originea materiilor prime folosite pentru produsele lor. Dar, în lipsa unor reglementări clare, producătorii români nu pot include informaţiile privind originea românească a materiilor prime folosite în procesul de fabricaţie, în etichetele produselor lor. ” se mai arată în documentele care însoțesc proiectul de lege.
Dacă proiectul va fi adoptat și va deveni lege, de certificare ar urma să se ocupe Ministerul Agriculturii care, prin direcțiile specializate, va analiza dosarele depuse de producătorii care vor dori să eticheteze DOR produsele lor.
Există și câteva condiții pentru produsele care se pot încadra în această schemă:
a) în cazul produselor neprelucrate, producţia, cultivarea sau reproducerea, inclusiv recoltarea şi mulsul în cazul vacilor, ovinelor şi caprelor să aibă loc pe teritoriul României;
* în cazul cărnii, aceasta trebuie şi să fie obţinută de la animale născute, crescute şi sacrificate pe teritoriul României;
* în cazul produselor de origine animală, altele decît carnea, acestea trebuie şi să fie obţinute de la animale crescute pe teritoriul României;
b) în cazul produselor prelucrate, fabricarea acestora trebuie să aibă loc din produse neprelucrate, în conţinutul cărora este permisă utilizarea, în cantitate de până la 25% din greutatea acestora, conform reţetei, a unor ingrediente care nu pot fi înlocuite cu ingrediente similare produse pe teritoriul României.
Adaugă comentarii