Primăria Buzău pierde peste 20 de milioane de euro din venituri față de 2016 (analiză)

De curând, a fost aprobat bugetul Primăriei Buzău, pe anul 2023. Prinși în rutina de zi cu zi, buzoienii nu acordă prea multă atenție deciziilor luate de autorități. Dacă acestea nu au un efect imediat și direct asupra lor, atunci sunt pur și simplu ignorate. Sunt deciziile bune sau sunt rele? Pentru buzoieni contează prea puțin, nici nu mai au speranța că s-ar putea întâmpla ceva bun, ceva care să merite atenția lor. Este adevărat, însă, că nimeni nu le-a oferit o analiză exactă a direcției spre care se îndreaptă municipiul Buzău. Aici, sunt la mare preț șamanii care, fără cunoștințe temeinice și fără să înțeleagă în profunzime lucrurile, pretind fie că Buzăul se dezvoltă într-un ritm impresionant, fie că totul merge prost. Pentru ca buzoienii să nu mai cadă în plasa acestor șamani este necesar să discutăm pe cifre pentru că, acestea, dacă sunt interpretate corect, nu mint niciodată.

Pe toți ar trebui să ne preocupe încotro merge Buzăul și dacă aceia care ne conduc au idee despre ceea ce trebuie să facă. Pentru că aceasta este cea mai importantă întrebare: putem avea încredere în competența lor? Competența este demonstrată prin rezultate, prin creștere economică, prin creșterea venitului mediu, prin accesibilitatea cumpărării de locuințe, prin atragerea de investitori și crearea de condiții pentru dezvoltarea capitalului local. Pe agenda zilnică, încărcată, a fiecăruia dintre noi, trebuie să-și facă loc gândirea critică, dar constructivă. De ce să avem încredere oarbă în autorități dacă viața noastră nu se îmbunătățește? Au avut la dispoziție mulți ani de zile, iar rezultatele ar fi trebuit să apară. Simțiți rezultate pozitive? Foarte bine! Atunci nu trebuie să aveți o gândire critică. Dar, foarte mulți buzoieni, potrivit datelor statistice, nu simt aceste rezultate pozitive. Ei au dreptul să aibă o gândire critică, au dreptul să își pună întrebări, iar noi, toți, trebuie să le respectăm acest drept.

Taxarea face rău dezvoltării economice. În municipiul Buzău am auzit argumentul că taxele trebuie să crească pentru că, astfel, se strâng bani pentru lucruri frumoase. Iar, dacă banii rămân la cetățeni sau la firme, nu se mai realizează lucruri frumoase și utile? Ba da! De fapt, așa crește cererea, puterea de cumpărare, iar pentru firme rămân mai mulți bani pentru investiții. O taxare mai mică încurajează creșterea salariilor. Prin urmare cu cât primăria face mai puține lucruri din taxe și impozite, cu atât e mai bine. Este contraintuitiv, dar este de preferat ca vedetele să fie buzoienii, nu primarul. Cineva ar putea zice că oamenii nu știu cum să cheltuie banii și că este mai bine să îi ia primăria și să facă lucruri utile pentru comunitate. Dar, decât să se dea milioane de euro pe fântâni arteziene, pe mori și lacuri, pe salariile unor fotbaliști care nu au reușit să promoveze, eu zic că buzoienii ar fi cheltuit mai chibzuit acești bani. Cheltuielile făcute de autorități sunt, în general, peste prețul real al pieței pentru că „de ce să nu dea, doar nu dau din buzunarul lor”, iar acest fenomen se observă în toată lumea. Din acest motiv, orice cheltuială ar trebui justificată printr-o necesitate a comunității, ceea ce, la Buzău, nu se face. Banii care nu sunt taxați și care rămân la cetățeni nu sunt pierduți.

Când taxele devin sufocante, atunci întreprinzătorii preferă să își oprească activitatea. Asta înseamnă că, deși taxele cresc, la buget se colectează mai puțin. Din ce în ce mai puțin. Când s-a atins punctul critic pe curba Laffer, orice creștere de taxe duce la scăderea veniturilor. Există indicii că la Buzău acest punct a fost atins de mulți ani, dar, totuși, taxele continuă să crească. Asta a fost intenția celor de la Primăria Buzău, să colecteze mai puțin? Sau pur și simplu habar nu au ce fac. Confruntați cu scăderea veniturilor, ei au reacționat prin creșterea taxelor locale, crezând că astfel vor acoperi gaura. An de an, taxele locale cresc la limita maximă permisă de lege, dar rezultatul este, conform curbei Laffer: veniturile primăriei scad semnificativ. Evident, taxele și impozitele strânse de guvern joacă și ele un rol, dar, pentru municipiul Buzău, primăria putea să înțeleagă că s-a depășit punctul critic și să balanseze situația.

Dar Primăria Buzău se laudă cu un buget mare în 2023. Este adevărat? Să aruncăm o privire! Se estimează venituri totale de 677.744 mii lei, din care, însă, 275.161 mii lei sunt subvenții de la bugetul de stat, 2.382 mii lei sunt subvenții de la alte administrații și 111.019 mii lei sunt fonduri europene. Vom scădea ultimele trei categorii, care nu au relevanță pentru nivelul de încasare a taxelor și impozitelor locale, deci avem 289.182 mii lei. Observăm că mai mult de jumătate din bugetul primăriei sunt venituri conjuncturale, care depind de factori externi. Cum au stat lucrurile in 2016? Primăria Buzău a avut venituri totale de 303.117 mii lei din care 5.545 mii lei au fost subvenții. Fără aceste subvenții conjuncturale, veniturile locale ale Primăriei Buzău au fost, în 2016, de 297.572 mii lei. Este, deja, mai mult decât în 2023, dar diferența nu pare mare. Însă, aici, trebuie să introducem în ecuație și inflația. Leul a pierdut mult din puterea de cumpărare din 2016 până în 2023. Ne confruntăm cu creșterea generalizată a prețurilor, care se traduce prin faptul că aceeași sumă de bani poate fi folosită pentru a achiziționa un număr mai mic de bunuri sau servicii. Spre exemplu, cineva care are același salariu de mai mulți ani constată că banii nu îi mai ajung pentru a cumpăra aceleași lucruri ca înainte. Acesta este efectul inflației. De ce apare inflația? Pentru că statul se finanțează prin inflație, în special în perioade de criză. Statul poate crea bani, masă monetară sau bani scripturali, care intră în circuitul economic. Ce se întâmplă când pe piață sunt mai mulți bani? Valoarea lor scade. România este o țară cu inflație mare pentru Europa, iar aici orice calcul care se întinde pe mai mulți ani trebuie să țină cont de inflație. Față de 2016, puterea de cumpărare a leului a scăzut cu aproape 26%. Dacă vorbim de veniturile Primăriei Buzău și vrem să fim onești, trebuie să introducem inflația în calculul matematic. Potrivit calculatorulinflatiei.ro avem o sumă actualizată de 401.627 mii lei venituri locale, la valoarea de astăzi, în 2016.

Iar acum, dacă am actualizat suma, să facem diferența dintre 401.627 mii lei, venituri locale in 2016, și 289.182 mii lei, venituri locale in 2023! O notă, aici, lucrăm cu inflația de la început de an, diferența la finalul anului 2023 va fi și mai mare. Municipiul Buzău a pierdut 112.445 mii lei din veniturile locale, mai mult de 25% din ce a încasat în anul 2016. La cursul BNR de astăzi, înseamnă 22.9 milioane de euro mai puțin în bugetul primăriei.
Scăderea veniturilor locale ale primăriei nu face decât să completeze tabloul oferit de recensământ. Populația municipiului Buzău scade dramatic, iar economia se contractă. În alte orașe din România, populația crește și economia se dezvoltă. Argumentul că suntem într-o zonă defavorizată și nu avem ce să facem este contrazis de curba Laffer, unde se vede că deciziile autorităților locale au agravat situația. Ce facem atunci când cei care ne conduc nu au noțiuni de bază și fac mai mult rău prin deciziile lor? Aici e rolul specialiștilor de la primărie să vorbească și să tragă semnale de alarmă. Dar aici e Buzău, cum să le spui șefilor că greșesc? Zic că ai ceva cu ei. Plătim un preț prea mare pentru că nu ne-am putut rupe de servilismul din timpul comunismului. Dacă acest ritm continuă și Buzăul se contractă cu 25% la fiecare șapte ani, mulți vor regreta că au tăcut când încă se mai putea salva ceva. Dar putem lua niște autorități locale nepregătite și le putem transforma în ceva performant? Poate că da, dar cu ce efort și în cât timp? Decât să schimbi niște conducători în bine, uneori, poate fi mai ușor să schimbi conducătorii cu totul.
Voința și atitudinea pozitivă nu țin loc de competență în economie și în administrație. Se promit proiecte care nu sunt viabile, se fac planuri care nu se vor realiza niciodată. Municipiul Buzău are 116 cetățeni de onoare. Municipiul București avea la finalul anului 2021 un număr de 327 cetățeni de onoare. Aceste titluri se oferă din 1991 și vin la pachet cu niște avantaje materiale. Vreau să le spun acestor cetățeni de onoare că ei au în primul rând o datorie față de buzoieni și abia apoi față de puterea politică. Intelectualii din Buzău ar trebui să ia atitudine în fața avalanșei de populism. Nu toți pot fi cumpărați.

Este vorba de nivelul de trai a peste 100.000 de buzoieni, de șansele în viață ale tinerilor, de soarta a zeci de mii de buzoieni care sunt obligați să lucreze în străinătate sau în alte orașe din România. Situația lor a devenit mai grea sub actuala administrație și continuă să se înrăutățească de la an la an.

Dacă Buzăul nu ar avea nici o speranță, atunci poate că ar trebui să fim mai înțelegători. Dar Buzăul are mai mult decât o speranță. Sunt mai multe proiecte care ar putea să schimbe radical paradigma de aici, proiecte pe care actuala administrație le-a ignorat sau nu a fost capabilă să le realizeze. S-a vorbit de un parc industrial, de o piață de gros și depozit frigorific cu atmosferă controlată pentru fructe și legume. Dar, tot ce era util a fost pus în așteptare pe termen nedefinit. Avem elevi care câștigă premii pe robotică, deci, în Buzău, s-ar putea dezvolta oricând o industrie high-tech. Ei ar trebui să devină o prioritate pentru primărie, dacă vrem să privim spre viitor!