Ratigul Fitch, o sursă de schimbări în România

Fitch a revizuit ratingul României, pe 24 martie 2023, de la BBB- cu perspective negative la BBB- cu perspective stabile. Fitch Ratings este una din cele mai respectate agenții pe acest domeniu la nivel internațional.

La ce ne putem aștepta? Un rating mai bun este un semnal pentru investitori, doar că, în acest caz, nu e vorba de îmbunătățirea ratingului, ci doar a perspectivelor. Efectul atragerii de investitori va fi probabil neglijabil, România continuând să aibă unul din cele mai slabe ratinguri la nivel european. În felul acesta, investitorii care caută stabilitate și siguranță au alternative mai bune. Pe piața românească ar putea veni investitorii care caută un profit mai mare, dar sunt dispuși să își asume riscuri mai mari. Doar că, și aici, avem competitori alte state din spațiul extraeuropean, deci nu avem cum să punctăm prea mult.

Ce beneficii sunt pentru români? Este o asigurare că nu ne vom confrunta, pe termen scurt, cu o criză. Dar asta doar din perspectivă românească, pentru că o criză, odată declanșată în SUA sau în Europa, va fi importată la scurt timp și în România. Nu suntem imuni la tendințele economiei mondiale. Un rating mai bun de la Fitch nu îi protejează pe români cu nimic de efectele inflației asupra leului, inflație care se așteaptă să rămână la cote ridicate și în 2023. Puterea de cumpărare a leului va continua să scadă și vom vedea creșteri de prețuri, dar Fitch ne asigură că nu sunt motive de panică. Pe fondul creșterii inflației, ne putem aștepta și la o creștere a salariilor.

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a comentat:

“Dacă vrem upgrade de rating avem un lucru important de făcut: reducerea deficitului de cont curent și deficitului de balanță comercială … Pot sa vă spun că dacă deficitul comercial și cel de cont curent ar fi fost în scădere (și nu în creștere) astăzi vă anunțam o creștere a ratingului de țară! Scăderea deficitului comercial nu se face însă doar prin efort guvernamental. Este nevoie de măsuri, programe și mai ales de parteneriat cu mediul economic acela care, prin investiții, să asigure trecerea la economia de producție.”

În primul rând deficitul de cont curent și deficitul de balanță comercială sunt indicatori care se referă la același lucru: România importă mai multe bunuri și servicii decât reușește să exporte. Deficitul de cont curent a fost de 26,5 miliarde euro în 2022, adică 9.3% din PIB, comparativ cu 7.2%, în 2021, și 4.9%, în 2020. În al doilea rând, programele guvernamentale care să stimuleze producția ar putea face mai mult rău decât bine. Dacă se dau bani de la bugetul de stat pentru ca o firmă să poată să producă, dar rămâne cu producția nevândută, atunci se irosesc banii contribuabililor. Consider că această abordare centrată pe producție este greșită. Producția crește de la sine, în mod natural, dacă există cerere și piață de desfacere. Nu e nevoie, aici, de programe guvernamentale. Pe de altă parte, guvernul ar putea face multe pentru investitorii români: reducerea taxelor, inclusiv a celor pe muncă, reducerea în continuare a birocrației și, mai ales, încurajarea asocierilor de capital. Ca să facem export avem nevoie de corporații românești, aceasta este cea mai eficientă modalitate de a exporta cunoscută la ora actuală. Iar corporațiile apar, de obicei, prin asocierea capitalului de la mai mulți investitori. Când vom putea ajunge pe piața europeană, o piață care ne este deschisă, dar pe care nu reușim să fim prezenți într-o manieră consistentă, vom avea și motive reale pentru a crește producția.

Pentru îmbunătățirea perspectivelor de țară, cei de la Fitch au avut în vedere următoarele:

• stabilizarea datoriei publice la aproape 49% din PIB în 2021-2022;
• creșterea nominală puternică a economiei;
• reformele din ultimii ani care au atenuat rigiditățile fiscale și au sporit capacitatea de colectare a veniturilor la buget;
• consolidarea fiscală (deficitul bugetar estimat în 2022 la 6,3% din PIB ar putea ajunge la 4,6% din PIB în 2023 și 4,0% în 2024);
• reducerea riscurilor de dezavantaj (pierderea în valoare a obiectului investiției);
• economia care a crescut cu 4,5% în 2022;
• PIB-ul care este cu aproape 7% mai mare decât vârful său dinainte de pandemie;
• rezervele internaționale care au crescut cu 10,1 miliarde euro în ultimele 12 luni.

Deficitul bugetar ar trebui să scadă sub 3% din PIB până în 2024 pentru a ieși din Procedura de Deficit Excesiv a UE, dar Fitch se așteaptă ca România să poată obține derogări aici.

Un alt factor important care a contat în evaluarea celor de la Fitch a fost stabilitatea politică. Alianța guvernamentală dintre PNL, PSD și UDMR asigură politici publice predictibile, iar asta se reflectă și în mediul economic printr-o mai mare stabilitate. Desigur, pentru asta nici nu a fost nevoie ca să facă guvernul ceva. Este un exemplu în care e bine atunci când partea politică nu face nimic, pentru că antreprenorii se obișnuiesc cu condițiile existente și își pot optimiza activitatea în funcție de ele. Totuși sunt un pic deplasate ieșirile domnilor Adrian Câciu și Marcel Ciolacu, prin care își arogă merite pentru că … nu au făcut nimic.

Pentru menținerea ratingului BBB-, cei de la Fitch au ținut cont de mai mulți factori. Apartenența României la UE și fluxurile de capital ale UE care susțin convergența veniturilor fiscale și bugetare, stabilitatea externă și macro-stabilitatea economică. PIB-ul pe cap de locuitor, indicatorii de guvernanță și de dezvoltare umană sunt peste categoria BBB, dar România e trasă în jos de deficitele bugetare și de cont curent, de un istoric slab de consolidare fiscală, de o rigiditate bugetară ridicată și de poziția sa de debitor extern (datoria externă).

Vedem aici că mai sunt și alte aspecte pe care România ar trebui să le ia în considerare, în completare la ceea ce a spus public domnul Câciu. Deficitul bugetar înseamnă că statul cheltuie prea mult, rigiditate bugetară înseamnă că multe din veniturile de la buget au o destinație fixă, care nu poate fi prea ușor schimbată. Pe primele două locuri, ca valoare, în cheltuielile de la buget, se înscriu pensiile și salariile, pe datele din 2022. Aici ar trebui să se ia în considerare reducerea pensiilor speciale și a numărului de bugetari. Pe locul 5 a fost asistența socială. Sistemul de consolidare fiscală la impozitul pe profit a fost introdus abia de la 1 ianuarie 2021. Trebuie să ne împrumutăm mai puțin pentru că datoria externă e deja prea mare pentru România.

Am rămas la ratigul BBB- și din cauză că inflația este ridicată și persistentă. 16.4% în 2022 conform INS, iar Fitch estimează o rată a inflației de 12% în 2022, apoi 9.3% în 2023 și 5.6% în 2024. Ținta de inflație în spațiul european, stabilită de Banca Centrală Europeană, este de 2% pe an.

Fitch notează că România păstrează un sector bancar solid și bine capitalizat, dar asta nu e neapărat un lucru bun. Capitalul este blocat în bănci și în titluri de stat, în loc să susțină o dezvoltare a economiei. Creșterea producției, despre care vorbește domnul Câciu, se poate realiza doar când capitalul va ajunge la antreprenori.

În încheiere putem face o paralelă între România și Euroins. Anul trecut, pe 14 noiembrie, Fitch revizuia în bine ratingul Euroins de la B+ cu perspective negative la B+ cu perspective stabile. Exact asta a făcut acum și cu România.