România a pierdut, în ultimii 5 ani, nu mai puțin de 5.000 de hectare de teren arabil, care, pe fondul lipsei precipitațiilor și a eroziunii solului, s-au transformat în pământ sterp. Sau, mai exact, în deșert.
Este semnalul de alarmă pe care l-a tras zilele trecute ministrul Mediului, Mircea Fechet, potrivit căruia deșertificarea din sudul țării face ca țara noastră să piardă anual 1000 de hectare de teren arabil. Județele Dolj și Mehedinți sunt, deocamdată, cele mai afectate, dar fenomenul e raportat și în alte zone din sudul și sud-estul țării.
”Am fost personal în sudul României, în județul Dolj, în județul Mehedinți, şi am văzut cu ochii mei cum deșertul înghite pur şi simplu suprafața arabilă de acolo. E foarte greu să te gândești măcar cum trăiește o comunitate dependentă de agricultură, în condițiile în care în Sahara Olteniei, aşa cum o numim noi, pierdem anual 1.000 de hectare de terenuri arabile. Acest lucru nu poate fi combătut, după știința noastră actuală, decât prin niște împăduriri rapide, motiv pentru care mă bucur să constat că mare parte din bugetul fondurilor de împădurire din PNRR, din Planul Național pentru Redresare şi Reziliență, ajung acolo unde e mai mare nevoie, respectiv în sudul țării. Tot experții ne spun că, dacă nu acționăm rapid, în România, în 20 de ani sau poate puțin mai mult timp, vom avea un climat arid, vom avea o climă foarte similară cu clima Greciei”, a declarat ministrul liberal al Mediului.
Un fenomen care este pus de specialiști pe seama deșertificării este raportat tot mai des și în județul Buzău. Este vorba despre furtunile de praf, care apar de fiecare dată când vântul are intensificări. Adevărați nori de praf sunt ridicați de pe câmp de vânt și nu puține au fost cazurile, în ultimii ani, când le-au creat probleme șoferilor, din cauza vizibilității scăzute.
De altfel, o furtună de praf a fost semnalată chiar săptămâna trecută, când întreaga țară a fost măturată de vijelii. Despre acest subiect, Șansa News a scris aici.
Seceta persistentă din Câmpia Bărăganului, care afectează inclusiv județul Buzău, nu are ca efect doar deșertificarea, dar a dus și la o scădere a nivelului pânzei freatice. Din acest motiv, și numărul fântânilor secate e din ce în ce mai mare.
”În calitate de ministru şi în calitate de parlamentar, călătorind aproape în toate județele României, mi se spune aproape de fiecare dată că nu mai există apă în fântâni. Dacă acest lucru se întâmpla o dată la 10 ani sau o dată la 20 de ani în trecut, acum aproape în fiecare vară oamenii se întreabă cum or să-şi adape animalele, cum vor trăi ei înșiși în lipsa unei resurse atât de prețioase, precum apa în fântâni. Spun asta şi în contextul în care discut cu colegii de la Administrația Națională Apele Române aproape săptămânal despre pânza freatică, o resursă epuizabilă, şi despre modul în care seceta afectează rezervele de apă subterană şi supraterană din România”, a mai spus ministrul Mircea Fechet.
Adaugă comentarii