Actualitate Social

Una caldă, una rece: se reia judecarea cererilor de punere sub interdicție, dar va dura ani până când se vor analiza toate dosarele

Punerea sub interdicție a persoanelor fără discernământ sau cu discernământ diminuat a traversat o perioadă de vid legislativ, în România, timp de mai bine de un an și jumătate, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale a României care a declarat neconstituțional art 164 (alin.1) din Codul Civil cu privire la măsura punerii sub interdicție judecătorească. Ca urmare, instanțele de judecată nu au mai avut, începând cu ianuarie 2021, cadrul legal necesar să poată soluționa cererile de punere sub interdicție. Lipsa legislației specifice a creat efecte în lanț, primul fiind acela că a apărut o practică neunitară la nivelul instanțelor. Unele judecătorii au amânat succesiv cererile, altele le-au suspendat, iar, în alte cazuri, pe o procedură comună cu parchetele și comisiile de expertiză medico-legală psihiatrică, s-a luat măsura temporară a punerii sub interdicție. Indiferent de practică, situația a condus la nesoluționarea multor cereri de punere sub interdicție aflate deja pe rolul instanțelor, în ianuarie 2021, sau depuse ulterior acestui moment.

O interpelare recentă adresată de deputatul PNL Gabriel Avrămescu ministrului Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, dar și președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități arată că:

”Decizia prin care Curtea Constituțională a României a constatat neconstituționalitatea art. 164 (alin1) din Codul Civil a avut și are efecte semnificative asupra bunei desfășurări a activității instanțelor de judecată din România. Astfel, instanțele care au pe rolul lor cauze ce fac obiectul punerii sub interdicție judecătorească, sunt nevoite să amâne pronunțările pe perioadă nedeterminată sau să respingă ca inadmisibile noi cereri introduse din cauza acestui vid legislativ”

Situația semnalată prin interpelarea deputatului PNL de Buzău se regăsește la toate instanțele din România. Spre exemplu, numai Judecătoria Buzău a înregistrat, în perioada 2020-2022, 2599 de cereri de punere sub interdicție pe care le-a avut pe rol în perioada de vid legislativ. Instanța a adoptat o procedură prin care a instituit curatela  provizorie și, în urma unor expertize medico-legale psihiatrice, cu obiective suplimentare, care stabileau gradul de discernământ psihic al persoanei (pierdut parțial sau total, reversibil sau ireversibil, temporar sau permanent) a pronunțat decizii de punere sub interdicție. Celelalte judecătorii din județ au suspendat, însă, cauzele.

Scopul interpelării a fost acela de a afla când va fi reglementată situația prin elaborarea unui nou cadru legislativ. În răspunsul transmis parlamentarului PNL de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale se arată că:

”A fost adoptată Legea 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normative, care va intra în vigoare la 18 august 2022.”

Vestea este bună pentru miile de familii care așteaptă soluționarea cererilor numai la nivelul instanțelor din Buzău, dar situația este similară peste tot în țară. Toate dosarele care au fost soluționate pe vechea legislație vor fi reevaluate, existând un termen de trei ani. Acest lucru înseamnă că lucrurile nu se vor rezolva peste noapte. Între timp, unii dintre buzoienii pentru care se solicita măsura au decedat. Cauzele trebuie inventariate, mai întâi, apoi repartizate completelor de judecată.

O evaluare la nivelul Judecătoriei Buzău arată că vor fi în jur de 3000 de dosare vechi pe care judecătorii le vor avea de reanalizat, acestea urmând să fie judecate în paralel cu soluționarea cererilor noi. Nu doar că lucrurile nu se vor rezolva peste noapte, dar va exista și o încărcătură crescută pe judecători.

”Această situație va avea un impact asupra încărcării judecătorilor. Nu vor fi analizate de complete specializate, ci toate completele secției civile vor avea repartizate astfel de cereri. Din estimările noastre va rezulta o încărcătură de circa 1300 de dosare/judecător/an.” ne-a declarat președintele Judecătoriei Buzău, magistratul Leontin Drăgulescu.

O situație similară va fi și la comisia de expertiză medico-legală psihiatrică pentru că, în cazul fiecărei persoane pentru care se cere punerea sub interdicție, trebuie evaluat gradul de discernământ psihic.