Desființarea gardurilor vii și a împrejmuirilor spațiilor verzi din jurul blocurilor s-a transformat într-un heirup generalizat, fără ca locatarii să fie înștiințați în prealabil, fără a avea posibilitatea să revendice elementele metalice care sunt ridicate și depozitate de societatea Urbis Serv, fără să existe o evidență clară a acestora, după cum o arată chiar răspunsurile oficiale ale conducerii acestei societăți. Buzăul se află în plină campanie de înfrumusețare, însă în spatele ofensivei contra gardurilor metalice din jurul blocurilor se ascunde un haos procedural ignorat de municipalitate. ȘansaNews a scris AICI despre valul de nemulțumiri pe care l-a stârnit, recent, o acțiune a municipalității. În timp ce primarul Constantin Toma justifică ofensiva prin nevoia de a elimina „mici ghetouri”, avocații avertizează: ridicarea fierului fără inventar și depozitarea lui ar putea fi ilegale.
„Estetica” buldozerului: „Nu suntem absurzi, dar nu putem avea ghetouri”
Primarul Constantin Toma și-a asumat rolul de arhitect al orașului declarând război împrejmuirilor improvizate care, în viziunea sa, au „privatizat” ilegal domeniul public. Edilul susține că mulți buzoieni care locuiesc la parterul blocurilor din municipiu au confiscat spațiile verzi, montând garduri din plasă sudată, porți și chiar au pus lacăte, la care au acces exclusiv.
”Aceste garduri vii, majoritatea dintre ele sunt niște plase sudate montate acum 100 de ani. A ieșit scandal că ar fi plecat cei de la Urbis și cu partea metalică. Deci oamenii de la parter, în general, au închis un spațiu public cu gard din plasă sudată sau ce-au mai găsit metalic sudat acolo, au plantat niște… garduri vii, da? Și au închis acele spații, inclusiv cu lacăte, cu gărduț, cu portiță și au acces numai ei. De obicei acolo se adună foarte multe gunoaie, au devenit locuri de depozit și nu cred că este cea mai bună situație pentru Buzău. Adică nu putem să avem mici ghetouri peste tot. A fost o etapă cu garajele, s-au desființat. Acum cu gardurile vii, că sunt intervenții în zonă pentru reabilitarea străzii, reabilitarea parcărilor, mergem și aici”, a declarat primarul Constantin Toma pentru SansaNews.
Deși edilul spune că apreciază grădinile bine întreținute, decizia administrativă este aceea că gardurile trebuie să dispară pentru a le reda acestora vizibilitatea, astfel încât toți cetățenii să se poată bucura de ele. O simplă observare a zonelor unde au fost înlăturate împrejmuirile arată că zonele respective au fost lăsate de izbeliște. Nu sunt făcute nici lucrări de întreținere de către municipalitate, iar faptul că sunt accesibile cu mașina, le-au transformat, în multe cazuri, în spații de parcare.
Urbis Serv, simplu executant: „Ridicăm în baza comenzilor de la primărie”
Marea dilemă a buzoienilor — unde ajunge fierul? — a primit un răspuns parțial din partea SC Urbis Serv SRL. Documentele oficiale aflate în posesia ȘansaNews scot la iveală un aspect esențial: Urbis nu a acționat din proprie inițiativă, ci a executat lucrările de înlăturare a gardurilor în baza unor contracte sau comenzi punctuale venite direct de la Primăria Municipiului Buzău.
Într-un alt răspuns, societatea confirmă că resturile metalice nerevendicate pe loc de cetățeni sunt ridicate pentru a „elibera domeniul public”. Potrivit societății, procedura prevede ca resturile metalice să fie lăsate inițial la dispoziția locatarilor care le revendică. Mai mulți locatari ne-au semnalat faptul că, deși au insistat să păstreze aceste resturi metalice, muncitorii le-au încărcat rapid în mașinile Urbis Serv. Societatea le depozitează în două puncte: depozitul din strada Plantelor și Pepiniera din strada Răchitei. Urbis admite că nu valorifică aceste materiale deoarece „nu se află în proprietatea societății”, iar ridicarea lor s-a făcut „fără a fi cântărite”. Practic, tone de metal zac în depozite fără un inventar clar, într-o custodie incertă, deși au fost ridicate la comandă oficială. O situație care ridică suspiciuni buzoienilor pentru că, nefiind cântărite, nimeni nu poate ști dacă Urbis a depozitat toată cantitatea ridicată de pe domeniul public sau diverse persoane și-au însușit din aceste cantități.
Vidul din Regulament
Consultat cu privire la acest mecanism, un specialist în Drept arată o vulnerabilitate majoră în strategia primăriei. Deși există un Regulament al Spațiilor Verzi (HCL 368/2017), acesta nu reglementează situația preluării și depozitării bunurilor ridicate de pe spațiile verzi. În plus, proprietatea e incertă, întrucât municipalitatea nu a stabilit cine are calitatea de proprietar asupra fierului, având în vedere că multe garduri au fost plătite și montate de asociațiile de proprietari. Mai mult, nefiind ridicate pe baza unor procese –verbale întocmite la fața locului, nu se știe dacă fierul vechi provine de pe domeniul public sau de pe cota de teren ce revine asociațiilor. Și, nu în ultimul rând, e vorba de un vid procedural, nefiind puse la dispoziție procese verbale sau dispoziții ale primarului care să justifice ridicarea fierului de pe terenuri.
Regulamentul, bici pentru locatari, permisiv pentru autorități
Regulamentul nu doar că nu îi ajută pe locatari, dar le pune și bețe-n roate. În timp ce procedura de ridicare a fierului pare a fi „la liber” în baza unor simple comenzi ale primăriei către Urbis, regulile pentru cetățeni sunt extrem de rigide. Conform HCL 368/2017, asociațiile de proprietari sunt obligate să tundă gardul viu lunar, în perioada mai-septembrie, la o înălțime de maximum 1 metru. Cei care îngrădesc spațiul verde sau refuză tăierea gardului viu la cota impusă riscă amenzi aspre, de până la 1.000 de lei pentru persoane fizice și până la 2.500 de lei pentru asociațiile de proprietari.
Concluzia este una amară pentru buzoieni: dacă cetățeanul nu respectă „milimetrul” la gardul viu, este ars la buzunar, dar dacă primăria ordonă ridicarea a tone de metal fără cântărire și le „uită” în depozite fără o procedură legală de restituire, se numește „estetică urbană”.
Adaugă comentarii