Au ajuns la fundul sacului! Este cazul mai multor primării din județul Buzău care, pe final de an, au ajuns în situația de a nu mai putea suporta o parte din cheltuieli. Ca urmare, s-au adresat Prefecturii Buzău, solicitând sprijin.
În ultimele zile, două primării au sesizat conducerea Instituției Prefectului și au prezentat problemele cu care se confruntă. Primarii din municipiul Râmnicu Sărat și comuna Murgești au cerut ajutor, pentru ca situația lor să ajungă în atenția Guvernului, astfel încât să fie alocate fonduri de la Centru pentru problemele din teritoriu. De exemplu, la Râmnicu Sărat s-a ajuns în situația în care nu s-au mai putut acorda la timp salariile funcționarilor.
“Au fost sesizate probleme financiare de la două primării din județ, la Primăria Municipiului Rm. Sărat și la cea din Murgești. Cea din Murgești dorește o sumă pentru cofinanțarea unor proiecte, în timp ce Primăria Rm. Sărat are probleme inclusiv cu plata salariilor angajaților. Prefectura a transmis o adresă către Guvern, astfel încât să cunoască situația din teritoriu și să dispună măsurile în consecință. Primăriile nu solicită o sumă anume, ci doar își doresc ca acele sume defalcate din TVA, de care beneficiază UAT-urile să fie respectate, pentru că s-a întâmplat să nu primească sumele pe care în mod normal le primeau și au mizat pe această sursă când au aplicat pentru anumite proiecte”, a declarat, pentru ȘansaNews.ro, prefectul de Buzău, Liliana Sbîrnea.
La Murgești, autoritățile locale au luat un credit pentru a asigura cofinanțarea lucrărilor de reabilitare a sediului Primăriei și a dispensarului medical. Însă, acum sunt în situația de a nu mai putea rambursa împrumutul. Autoritățile ar putea renunța la alte proiecte de investiții din comună pentru a putea achita ratele.
“Am luat un credit de la Trezorerie, în primăvară, pentru asigurarea cofinanțării în cazul unui proiect finanțat prin PNRR, ce viza reabilitarea sediului Primăriei și dispensarului medical. Acum m-am adresat Prefecturii și am solicitat tot împrumutul contractat, 250.000 lei, dar nu am speranțe să primim bani, în contextul economic actual. Toți banii nostri se duc pe creditul pe care l-am contractat. Noroc că suntem angajați puțini, altfel era jale”, spune primarul Ionel Negraru.
Nici celelalte primării din județul Buzău nu sunt într-o situație mai bună. La Smeeni, de pildă, autoritățile fac eforturi pentru a putea duce la capăt un proiect esențial pentru comunitate, și anume amenajarea rețelei de gaze în comună.
“Proiectul este finanțat prin Anghel Saligny. Oferta câștigătorului a fost de 66 milioane lei. Din această sumă, 31 de milioane este cofinanțarea pe care trebuie să o asigurăm noi, suntem în ADI cu Gherăseni. La momentul când am semnat contractul, eu nu am spus clar că nu avem banii pentru a suporta sumele acestea, dar am primit asigurări că îi vom primi tot prin Ministerul Dezvoltării. Între timp, lucrurile s-au schimbat în toată țara și trebuie să dăm noi banii. Am discutat la CJ Buzău să ne ajute, am mai pus și noi deoparte, poate ne descurcăm. Am discutat și cu constructorul să ne eșaloneze cheltuielile”, spune primarul Ion Andrei.
Credeam că cineva se va sesiza și va începe cu municipiul Buzău pleiada de falimente administrative din acest județ. Din motivele de mai jos>
—
– În primele 9 luni ale acestui an, 48.754.409 lei au fost cheltuiți cu ajutoare sociale, din care DOAR 25.409.709 lei sunt efectiv ajutoare bănești sau în natură pentru persoane cu dizabilități, bătrâni, copii, hrana de la cantina socială, restul fiind sume alocate funcționării instituțiilor abilitate în domeniu. E vorba de 14,65% din totalul cheltuielilor.
– 33.072.279 lei (9,94%) au fost cheltuiți cu învățământul de toate formele (antrepreșcolar, preșcolar, postliceal, gimnaziu, primar, professional, superior, liceal, secundar inferior și superior), din care DOAR 9.098.399 lei au fost alocați ajutoarelor pentru elevi, transport, cazare și hrană în cămine, restul fiind sume alocate funcționării instituțiilor abilitate în domeniu. Practic, doar 4.695.618 lei, din moment ce pentru hrana și cazarea în cămine a elevilor există și o coplată a celor vizați, de 4.402.781 lei pe primele 9 luni. Poate că d-aia e IMPORTANT și RELEVANT ca organele statului să-și facă datoria și să identifice acele familii care declară în FALS un domiciliu fictiv pe raza municipiului, unde nu locuiesc și nu plătesc impozite din care este apoi finanțată activitatea școlară de care beneficiază și copiii lor.
– 24.250.912 lei este suma aferentă reparațiilor străzilor (adică 7,29%), din care doar 15,795,307 lei sunt sume cheltuite efectiv pentru reparații carosabil.
– Funcționarea Poliției locale ne-a costat 18.169.409 lei, adică 5,46% din cheltuieli.
– Întreținerea spațiilor verzi, 12.060.349 lei (3,62%).
– Salubritatea orașului, RER-ul, societate comercială la care orașul este și el acționar, 26.159.931 lei (7,86%).
___
Și acum, să înceapă DISTRACȚIA!
___
– Funcționarea primăriei a costat 47.858.020 lei (14,38%) din care 22.091.441 lei sunt doar ratele la bancă, fără dobânzi, care mai adună și ele, separat, încă 11.893.268 lei în primele 9 luni (3,57%).
– Subvenționarea energiei termice, care încă mai există deși știam că s-a abolit de când e noul primar, 7.311.999 Lei (2,2%).
– Pentru concertele, festivalurile, spectacolele și evenimentele din primele 9 luni, s-au consumat 17.425.899 lei, inclusiv pentru funcționarea instituțiilor care se ocupă cu asta. Fără banii către fundațiile și asociațiile din domeniu (mai puțin cele sportive), unde au mai mers 1.229.358 lei. Discutăm despre 5,6% din totalul cheltuililor efectuate de către municipiu în primele 3 trimestre ale acestui an.
Subvenționarea activității TRANS BUS SA, firmă etalon pentru municipiu – dacă asculți la primar și propagandiștii săi, 23.025.166 lei (6,92%).
Sportul a adunat și el suma de 17.542.785 lei cheltuiți, inclusiv asociații, reprezentând 5,27% din cheltuieli. De notat că pentru PROGRAMELE PENTRU TINERET s-au alocat 565.555 lei din această sumă, mai puțin decât cei 576.351 lei plătiți de către primărie pentru reclamă și publicitate în mass-media locală și central, din online, tv, radio sau ziar (buzoienii, site cu un singur reporter și care are contract de mii de euro – 5.000 euro mai exact anul trecut).
CONCLUZIE
36.166.916 lei s-au cheltuit în luna SEPTEMBRIE, din totalul de 332.658.118 lei ale primelor trei trimestre din 2025. Ponderea cea mai mare? 5.883.446 lei cu funcționarea primăriei, din care 3.748.167 lei au mers către ratele la credite (fără a include și dobânda aferentă, de 888.822 lei și 24.257 lei comisioane).
TOATE ratele însă, inclusiv cele suportate în numele RER și TRANS BUS, plus comisioanele și dobânzile, pe luna SEPTEMBRIE, se ridică la suma totală de 5.974.768 lei.
Veniturile realizate în SEPTEMBRIE 2025 sunt de 52.243.181 lei, din care ponderea cea mai mare o au sumele atrase din… CREDITE rambursabile, mai exact 21.655.734 lei (41,45%). Podiumul este completat de cotele defalcate din impozitul pe venit primite de la stat (15.678.445 lei) și cotele defalcate din TVA, tot de la stat (4.835.000 lei). Ah, da, și 2.723 lei din taxa pe spectacole derulate în luna respectivă pe raza municipiului, că asta e valoarea orașului deschis!
_______
Orașul Hârtoapa City există din și pe datorie și atât. După 11 ani de câr#muire a ”geniului” ținteștean. Stați-n case, totul e bine în orașul de inteligenți! Dar, mai ales, bine că nu vin rușii și n-am ieșit din nato și din ue!