La aceeași masă, cu rețete vechi de generații și povești venite de peste Dunăre, bulgarii din trei județe, respectiv Buzău, Teleorman și Dâmbovița, s-au întâlnit pentru prima dată la Sărata Monteoru. Evenimentul, organizat de ANTREC sub sloganul „Nazdrave”, a fost o ocazie de a readuce în prim-plan tradițiile, gusturile și istoria păstrate de aceste comunități de-a lungul timpului.
Timp de câteva ore, bulgarii din cele trei comunități au fost ca o singură familie. Mesele încărcate cu bucate pregătite după rețetele bunicilor au devenit o adevărată hartă gastronomică a tradițiilor bulgărești păstrate în România. Fiecare comunitate a venit cu preparatele care au supraviețuit în familie, transmise din generație în generație, de la bunici la nepoți.
Pentru Buzău, cea mai de preț moștenire rămâne babicul, celebrul salam crud-uscat, iute, care a devenit în timp un simbol al gastronomiei locale. Din el s-au născut și alte preparate mai puțin cunoscute publicului larg, dar bine păstrate în casele bulgarilor cum ar fi ciorba de babic. Evenimentul a arătat însă că lista bucatelor tradiționale este mult mai lungă. În meniul pregătit de bulgarii din Buzău s-au regăsit și ardei umpluți, varză cu carne sau ciorba de berbec, gurbanul, o mâncare gătită odinioară pentru binele casei.
La rândul lor, bulgarii din Teleorman au venit cu propriile delicii. Banița, o plăcintă cu dovleac și struguri, a fost vedeta mesei, o rețetă veche care a stârnit curiozitatea tuturor celor prezenți. Alături de ea, orezul cu prune – picinina – un preparat simplu, dar apreciat în comunitate, care a completat meniul.
La desert, nu a lipsit celebra plăcintă cu brânză – ”tucmănit”, pregătită „fără straturi”, așa cum se gătește de generații în familiile bulgărești.
Atmosfera a fost completată de prezența femeilor din comunitatea bulgară din Izvoarele, Teleorman, care au venit îmbrăcate în costume tradiționale vechi de peste o sută de ani. Culorile vii ale costumelor, broderiile lucrate manual și podoabele moștenite au transformat întâlnirea într-o veritabilă întoarcere în timp.
Dincolo de gastronomie, evenimentul a readus în prim-plan și istoria bulgarilor stabiliți la nord de Dunăre. La Buzău, această istorie este strâns legată de vechii grădinari bulgari, cei care au adus în oraș tradiția cultivării legumelor și au transformat zona într-un adevărat centru legumicol. Timp de generații, piețele buzoiene erau alimentate de grădinile lor, iar legumele cultivate aici erau renumite pentru gustul lor. Astăzi însă, locul multora dintre aceste grădini a fost luat de clădiri și supermarketuri. La 90 de ani, Constantin Covaci, cel mai vârstnic membru al comunității bulgare din Buzău, spune cu nostalgie că nu mai găsește gustul legumelor de altădată în piețele orașului.
Întâlnirea a fost și un moment de reflecție asupra viitorului acestor comunități. Numărul bulgarilor este în scădere. La Buzău, ultimul recensământ arată că mai sunt doar câteva zeci de persoane care s-au declarat bulgari, deși cei care cunosc comunitatea spun că ar fi în jur de 150. Mulți s-au înregistrat ca români, din diferite motive, iar identitatea bulgară s-a estompat treptat.
Tocmai de aceea, întâlnirea dintre comunitățile din Buzău, Teleorman și Dâmbovița a avut o semnificație aparte. Pentru prima dată, oamenii care împărtășesc aceeași istorie și aceleași rădăcini s-au aflat împreună, într-un cadru de celebrare a identității culturale.
Evenimentul deschide și perspectiva unor colaborări viitoare între comunități și instituții, cu potențial de dezvoltare culturală și turistică în județele Buzău și Teleorman.
Iar până atunci, masa întinsă sub sloganul „Nazdrave” a demonstrat un lucru simplu: tradițiile pot supraviețui cel mai bine acolo unde oamenii încă se adună împreună pentru a le spune povestea.
Adaugă comentarii