Sute de oameni au stat la coadă pentru a primi unul dintre kit-urile de semințe românești oferit gratuit de cercetătorii de la Banca de Resurse Genetice și Vegetale Buzău. Unii au venit de la sute de kilometri distanță, din Constanța, Brăila sau București, și au așteptat răbdători minute în șir pentru a ajunge în față. Nu pentru un produs rar din comerț, ci pentru ceva tot mai greu de găsit: semințe autentice, adaptate pământului românesc.
Cele 500 de kituri oferite conțin câte 13 plicuri cu semințe din soiuri create și conservate la Buzău: tomate, spanac, castravete amar sau plante aromatice precum Lofantus. Pentru mulți dintre cei prezenți, acestea nu sunt simple semințe, ci o întoarcere la gustul de altădată. Oamenii spun că s-au săturat de legumele fără savoare din supermarket și își doresc să cultive în propriile grădini produse autentice, românești.
Printre soiurile oferite se regăsesc adevărate rarități: varza Licurișca, una dintre cele mai vechi din zonă, tomata cu țepi Matilda sau castravetele cu țepi, varietăți care spun o poveste despre diversitate dar și despre munca de ani de zile a cercetătorilor buzoieni care reușesc să țină în ”viață” soiuri de mult uitate.
În spatele acestui efort de a duce tradiția mai departe stă o instituție care funcționează la limită. Banca de Resurse Genetice și Vegetale are doar 16 angajați activi. Potrivit directorului, Costel Vânătoru, ar fi nevoie de încă aproximativ 20 de cercetători pentru ca această comoară genetică, care conține peste 20.000 de soiuri de legume și plante aromatice, să fie protejată corespunzător.
Lipsa de personal nu înseamnă doar un efort mai mare pentru cei rămași, ci și un risc real, respectiv, diminuarea atenției acordate patrimoniului genetic al țării, subliniază Costel Vânătoru.
Adaugă comentarii