Scenariu sumbru pentru economia românească în 2026. Scăderea puterii de cumpărare, care a apărut pe fondul creșterii prețurilor, majorării taxelor și impozitelor, dar mai ales al scumpirii carburanților, ce atrage și alte scumpiri în lanț, i-a împins pe români într-o zonă de „prudență extremă”, fenomen care a început să lovească direct în coșul zilnic de alimente. Invitat la Focus TV, Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ACMMR), a avertizat că ne aflăm în fața celei mai slabe evoluții de după pandemie, iar perspectivele pentru prima jumătate a anului nu sunt deloc optimiste.
O analiză a cifrelor oficiale arată o discrepanță uriașă între încasările magazinelor și ceea ce ajunge efectiv pe masa românilor. Deși valoric cifrele par să stagneze, în realitate, volumul de marfă a scăzut drastic sub presiunea prețurilor.
„Datele INS arată o scădere a vânzărilor din retail cu 6,5% în ianuarie 2026 față de ianuarie 2025. E cea mai slabă evoluție după pandemie. Asta înseamnă că practic toate gospodăriile, sau majoritatea, reduc cheltuielile și amână cumpărăturile neesențiale. Dacă ne uităm la cifrele din 2025 raportate la 2024, avem o creștere valorică de 0,2, dar o rată a inflației medie de 7,8% pe anul 2025 ne duce cu gândul la faptul că noi de fapt avem o scădere de volum de 7… 7,5%. Adică am vândut cu 0,2% mai mult, dar în coș avem produse cu 7,5% mai puține. Puterea de cumpărare se pare că scade, chiar dacă salariile vor crește, iar de la 1 iulie vom avea un minim brut care ajunge la 4325 de la 4025. Salariul crește cu 275 de lei, cu 6-7%, numai că, din păcate, în buzunarul angajatului vor ajunge 150-170 de lei, restul merg către stat. Asta înseamnă că, așa cum ne spune INS-ul, salariul real este negativ, adică e scăzut cu 5-6%. Practic, oamenii câștigă mai mult pe hârtie, dar își permit mai puțin”, a explicat, la Focus TV, Feliciu Paraschiv.
Un punct nevralgic în stabilitatea prețurilor îl reprezintă costul transportului. Vicepreședintele ANCMMR atrage atenția că, în timp ce inflația poate fi prognozată într-o oarecare măsură, prețul la pompă rămâne o necunoscută care poate anula orice calcul economic.
„Noi, ca și componente ale prețului de raft, avem două componente importante. Prima e inflația, pe care noi putem s-o prognozăm, putem face previziuni, în sensul că la o inflație de 9% știm că avem o creștere a prețului de raft cu 0,75% pe lună. În schimb, creșterea prețului carburanților e o variabilă pe care n-o putem controla și care ne poate duce la creșteri mai mari decât cele prognozate. Creșteri mai mari înseamnă consumuri mai mici”, a mai spus specialistul.
Potrivit acestuia, schimbarea comportamentului de consum indică o criză profundă. Dacă în mod tradițional românii făceau economii la haine sau gadgeturi, acum tăierile au ajuns la produsele de bază.
„Scăderea consumului se vede clar și în tipul de produse cumpărate. Cele mai afectate sunt bunurile nealimentare, unde vânzările au scăzut cu 7,9%, urmate de carburanți, 4,8%, și cel mai grav este că au scăzut produsele alimentare cu 3%. E o scădere pe care n-am mai întâlnit-o de foarte, foarte mult timp. De regulă, clienții renunță prima dată la fashion, la îmbrăcăminte, la încălțăminte, dar e destul de grav că renunță la produsele alimentare. Asta înseamnă că au devenit mult mai chibzuiți, mult mai atenți pentru că veniturile lor s-au micșorat”, a mai spus Feliciu Paraschiv la Focus TV.
Adaugă comentarii