În timp ce instituții ale statului se mișcă anemic și dovedesc incapacitatea unei ofensive reale pentru apărarea mediului înconjurător, un studiu recent, ale cărui rezultate au fost date publicității, confirmă, o dată în plus, exploatările ilegale din albia râului Buzău, altfel locul unde funcționează, legal sau ilegal, numeroase balastiere. Dincolo de faptul că cei care exploatează agregatele minerale se îmbogățesc ajutați de inerția organelor de control, cea mai mare problemă este impactul devastator pe care aceste exploatări necontrolate îl au asupra mediului. Cum, de pildă, riscul de inundații care nu ar trebui să mai mire pe nimeni atunci când se produc în zone considerate sigure în trecut. Amintim aici și celebra viitură din 2004 care ne-a lăsat, pentru o vreme, fără principala cale de comunicații, DN 2 E 85, ca urmare a degradării podului de la Mărăcineni. Și atunci au fost invocate exploatări iraționale din albia râului, dar toate acestea au rămas o legendă, nefiind dovedite.
Nedovedite, în cea mai mare măsură, sunt și astăzi exploatările ilegale de pietriș din albia râului, dar un studiu recent, în cadrul căruia cercetătorii au folosit drone spre a dovedi intervenții neautorizate, demonstrează că pot fi descoperite.
”În acest context, cercetarea publicată în 2023 în revista internațională Sustainability devine relevantă și demonstrează că tehnologia modernă poate deveni unealta prin care autoritățile pot depista ilegalități. Studiul a analizat intervenții din albiile râurilor folosind o metodă integrată: imagini satelitare cu frecvență zilnică, zboruri cu drone pentru obținerea de fotografii de înaltă rezoluție și generarea de modele digitale ale terenului. Prin compararea acestor modele, cercetătorii au putut calcula exact volumul de material extras și momentul în care a avut loc intervenția.” scriu jurnaliștii de la g4media.ro
Citând datele din studiu, în ceea ce privește albia râului Buzău, aceeași publicație arată că cercetătorii au observat modificări suspecte ale albiei râului Buzău, într-un areal pe care l-au ales pentru cercetare. Au realizat monitorizări satelitare, în ianuarie și februarie 2022, le-au comparat cu o imagine din noiembrie 2021, pentru a dovedi că excavațiile nu existau anterior. Apoi, în urma survolului cu o dronă s-a stabilit ”un volum estimat de aproximativ 314 metri cubi de material extras în doar câteva zile, fără ca în apropiere să existe vreo autorizație valabilă de exploatare.”
Acest exemplu este îngrijorător pentru că el arată cât de departe suntem de a ști adevărul în legătură cu exploatările din albiile râurilor. Impactul, însă, este decontat de toți locuitorii pentru că se traduce în instabilitatea terenurilor, destabilizări de maluri și, ulterior, alunecări de teren, distrugerea ecosistemelor, creșterea riscului de inundații și șubrezirea infrastructurii: drumuri și șosele.
Studiul, realizat de o echipă mixtă de cercetători, română-elenă, a urmărit să demonstreze că tehnologia ar putea ușura munca autorităților în domeniul monitorizărilor exploatării de agregate minerale din albiile râurilor. Cercetarea a folosit două studii de caz: albia râului Buzău și un torente care se formează în Grecia. Concluziile sunt relevante, mai ales în contextul schimbării legislației din România care permite utilizarea probelor foto-audio-video, de către autorități, în instanțe. Recent, Garda Națională de Mediu a fost dotată cu mijloace de înregistrare foto și video, dar și cu dispozitive de scanare, echipamente care să fie utilizate în cadrul acțiunilor de control.
Adaugă comentarii