Prezența politicii în școală, prin numirile politice ale directorilor, dar continuând cu un sistem de finanțare care le permite primarilor să considere școala un fel de parte a propriei feude, este mai toxică decât multe alte situații în care influența politică produce efecte. Că așa stau lucrurile o arată și mărturisirile recente ale unuia dintre dascălii cu rezultate și notorietate din județul Buzău. Profesorul de limba română Cătălin Zaman, fost director al Școlii Ulmeni, cunoscut și ca ”Proful de la țară” denunță, într-o postare pe Facebook, modul în care, împreună cu elevii săi, a trebuit să facă față refuzurilor repetate la orice cerere de finanțare a dotărilor de care școala avea nevoie:
”Am preluat funcția în ianuarie 2021. Am căutat să fac tot ce a ținut de mine pentru îmbunătățirea condițiilor existente, atât pentru profesori, cât și pentru elevi. După cum am aflat într-o experiență din USA, un profesor fericit înseamnă un elev fericit. Am achiziționat pentru fiecare clasă de învățământ preșcolar și primar videopriectoare și imprimante( ați citit bine, la noi în școală nu părinții cumpără imprimante) pe care le încărcăm, în mare parte a timpului, o dată pe lună. Din banii școlii, nu ai profesorului! Am schimbat parchetul în fiecare sală, am obținut diverse sponsorizări, cadrele au inițiat proiecte din care baza materială s-a îmbogățit. Dar unde vreau să ajung? A trebuit în toată această perioadă să colaborez cu primăria. O instituție unde cuvântul NU a fost baza. Orice proiect îi propuneam primarului era urmat de un refuz elegant, pe motiv că aș putea fi contracandidatul lui la viitoarele alegeri. Am încercat să-i rezist cât am putut. Imaginați-vă doar că obținuserăm finanțare pentru două containere școlare, iar el refuza să toarne o placă de beton, iar în tot acest timp copiii mei din grădiniță învățau pe un hol.”
Povestea continuă și are, în acest caz, unul dintre puținele, un happy-end (citiți continuarea AICI). În 2024, la alegerile locale, fostul primar din Ulmeni a fost învins în bătălia electorală, de mai tânărul Andrei Oprina. Profesorul Cătălin Zaman explică faptul că noul ales i-a fost elev și că s-a implicat activ în campania electorală. Pentru că, uneori, când profesorilor li se pune batista pe gură, aceasta este o formă permisă, dar și justificată, de a reacționa și de a încerca să influențeze lucrurile în sensul lor bun.
Exemplul de mai sus este, însă, rar în România. De fapt, marea problemă este că în mecanismele actuale de finanțare, primarii au la îndemână pâinea și cuțitul, însemnând chiar posibilitatea de a condamna elevii unei școli să învețe pe hol. Pe de altă parte, părinții, comunitatea, nu au pârghii să intervină. Cu o excepție: votul, o dată la 4 ani.
În cele mai multe școli, investițiile în școli sunt calculate electoral. Cel mai bun barometru îl reprezintă festivitățile de deschidere a fiecărui an școlar cu nelipsitul moment în care directorul de școală și profesorii mulțumesc primarului, primăriei, în aplauze, pentru sprijin.
Sa ne spuna dl profesor si pe la ce partide politice a umblat. Ca la comandat articole in diverse publicatii care sa ii creeze o imagine de mare profesor am vazut ca se pricepe.