9 din 10 medici care efectuează gărzi sunt expuși riscului de burnout, arată cel mai recent studiu realizat de Federația „Solidaritatea Sanitară”. Analiza, care vizează starea de sănătate profesională a medicilor, indică faptul că aproape toți specialiștii care fac gărzi se confruntă cu un risc semnificativ de epuizare.
Potrivit studiului național, derulat de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială Solidaritatea, 4 din 10 medici se află în risc mare de burnout, iar alți 5 din 10 sunt deja în zona de risc mediu.
Cercetarea a fost realizată în perioada 30 octombrie – 6 noiembrie, pe un eșantion de 1.100 de medici care fac gărzi. Rezultatele arată că epuizarea este dimensiunea dominantă a stresului profesional, cu niveluri critice în anumite specialități.
Cei mai expuși medici sunt cei care lucrează în: unități de primiri urgențe, ATI, neurologie, oncologie, chirurgie vasculară. În aceste domenii, scorurile de risc se apropie sau depășesc pragul de burnout avansat.
Studiul mai arată că medicii tineri, cu vârste între 25 și 34 de ani, sunt categoria cea mai vulnerabilă. Ei sunt și cei care fac cele mai multe gărzi, ceea ce îi expune în mod accentuat epuizării profesionale.
„În medie, un medic efectuează cinci gărzi pe lună. Aceasta înseamnă aproape dublarea timpului de lucru față de norma de bază. Medicul începe garda la 8 dimineața şi o termină a doua zi la 8 dimineața. Sunt 24 de ore de muncă continuă, iar a doua zi, dacă este zi de lucru, noi rămânem în continuare în activitate. Colegii care sunt mai ales la UPU, terapie intensivă, nu apucă nici măcar să se așeze pe un scaun. Nu mai spun că să se întindă pe o canapea să stea 10 minute”, a spus la Europa FM prim-vicepreședinta FSSR, Mihaela Zaharia.
Tema burnout-ului a fost intens discutată în ultima perioadă și în Buzău, mai ales după moartea directorului medical al Spitalului Județean, Ștefania Szabo, și în contextul presiunii crescute din partea pacienților și a opiniei publice.
Săptămâna trecută, președintele Colegiului Medicilor Buzău, dr. Dragoș Porumb, atrăgea atenția asupra situației dificile în care se află medicii care fac gărzi. Invitat la Focus TV, el a vorbit despre cauzele care au dus la supraîncărcarea medicilor:
“Ar trebui schimbată un pic legislația la adresabilitatea la camerele de gardă UPU, în sensul de a defini clar afecțiunile care pot fi tratate în urgență, deoarece mai mult de jumătate din din cazurile care se adresează UPU sunt cazuri cronice, însă legislația românească nu permite selectarea de la încă de la intrare, de la locul unde se fac fișele de prezentare, nu permite selectarea afecțiunilor cronice față de afecțiunile acute și se aglomerează foarte mult camera de gardă. Asta este un un prim motiv pentru presiunea pe medicul de gardă. Doi, în unele specialități nu sunt medici de gardă suficienți. Nu zic de chirurgie. Aici s-a pus problema că doamna doctor a ales să facă așa de multe gărzi. Deci, în unele specialități, cum sunt la noi în județ, cardiologie, neurologie, medicină internă, nu sunt medici suficienți pentru a acoperi toate cazurile. Și atunci, cei care sunt, încearcă să suplimenteze, făcând mai multe gărzi decât decât pot duce, să zicem așa, în fine, se acumulează oboseala în timp. În plus, calitatea actului medical este diminuată. În al treilea rând, în ultimul timp am am văzut o reacție negativă din partea societății la adresa corpului medical, presiune care se resimte nu doar în online, ci se resimte și în direct, ca să zic așa, în în viața de zi cu zi.”
În urma prezentării studiului, Federația „Solidaritatea Sanitară” cere Guvernului și Ministerului Sănătății recunoașterea burnout-ului ca boală profesională, modificarea legislației privind timpul de lucru și gărzi, limitarea duratei maxime a gărzilor, introducerea obligatorie a zilei libere post-gardă, rotație echitabilă a medicilor la gărzi și, nu în ultimul rând, planificarea eficientă a vârfurilor de activitate în spitale.
Sindicaliștii avertizează că, în cazul medicilor care fac gărzi, nu este vorba despre oboseală ocazională, ci despre oboseală cronică, cu riscuri majore: erori medicale, scăderea capacității de reacție și decompensări rapide dacă nu sunt luate măsuri urgente.
Studiul este disponibil AICI.
Adaugă comentarii