Primarul Constantin Toma a făcut un pas în spate în proiectul ambițios de reabilitare termică și seismică a celor 30 de blocuri din municipiul Buzău, după cum rezultă din ultima sa declarație de presă pe această temă.
Prezentat inițial drept o victorie a Primăriei Buzău care a reușit să atragă cea mai mare sumă de bani din țară, pe programul PNNR destinat reabilitării blocurilor de locuințe, proiectul s-a prăbușit practic sub presiunea scandalului de dezinformare, forțând eliminarea a 19 imobile de pe lista celor 30, propuse la finanțare, în urma revoltei locatarilor.
Retragerea proiectelor de reabilitare pentru majoritatea blocurilor incluse inițial în programul PNRR reprezintă o recunoaștere oficială a eșecului. Cu toate acestea, primarul Toma a încercat să mute atenția de la eșecul celor 30 de blocuri către succesul pe care îl are în centrul orașului cu un proiect similar, dar finanțat din surse naționale și acceptat de locatari.
Primarul admite blocajul spunând că „timpul a fost foarte scurt”
Istoricul din ultimele luni al programului PNRR la Buzău se cunoaște deja. Scandalul a izbucnit după ce proprietarii au descoperit că, deși au semnat pentru reabilitare termică, proiectele au fost extinse fără voia lor către consolidare seismică. Oamenii au reclamat faptul că panourile de pe șantiere foloseau o semantică înșelătoare, precum „reabilitare integrată”, mascând astfel intervențiile structurale invazive în apartamente.
În urma întâlnirii cu președinții de asociații și locatarii, Constantin Toma a încercat să facă presiuni amenințând că cei care se vor opune vor plăti expertizele și proiectele tehnice de reabilitare. Manevra nu a ținut, iar vineri, după ședința extraordinară a CLM Buzău, primarul a declarant următoarele:
„Avem o singură problemă aici, discutată și cu domnul ministru Cseke (Attila). Este vorba de aceste blocuri care sunt pe PNRR și care trebuiau finalizate. Vorbesc de cele 30 de blocuri… unde avem reabilitare energetică, dar și consolidare. Din cele 30, s-au început doar 11. Au fost diferite discuții, timpul a fost foarte scurt, inclusiv oameni care nu mai vor să se facă aceste consolidări. Unii vor, unii nu vor”, a declarat primarul.
Deși a acceptat reducerea listei de la 30 la 11 blocuri, Toma a precizat că va căuta alte surse de finanțare, subliniind totodată succesul unui alt proiect, în valoare de 53 de milioane de euro, pentru 6 blocuri din centrul orașului, unde s-au obținut acorduri din partea tuturor locatarilor și urmează să aibă loc licitația.
Revolta oamenilor, redusă la „problema debaralelor”
Ca de fiecare dată când proiectele sale impuse cu forța întâmpină rezistență, Constantin Toma a recurs la aceeași metodă de a arunca în derizoriu motivele reale ale cetățenilor. Deși oamenii sunt revoltați pentru că au fost mințiți prin informări incorecte, primarul a încercat să paseze vina pe motive puerile.
În declarațiile sale, acesta a susținut că opoziția oamenilor ar fi fost cauzată de simplul deranj de a-și dezafecta boxele de la subsol, invocând „problema debaralelor”. O abordare care ocolește cu bună știință miezul problemei și anume pierderea încrederii cetățenilor în municipalitate, după ce s-a dovedit că semnăturile lor pentru izolație termică au fost folosite pentru a autoriza lucrări de consolidare seismică pe care nu le-au solicitat niciodată.
Pentru cele 19 blocuri eliminate, programul este „ca și eșuat”, cu toate că primarul susține în continuare că „nu înțelege poziția oamenilor”.
Adaugă comentarii