Peste 100 de clădiri în care funcționează unități de învățământ în țara noastră sunt imobile cu risc seismic. Dintre acestea 39 au risc seismic 1. Lista acestora a fost făcută publică, mesajul transmis de la București fiind acela ca elevii să fie relocați acolo unde învață în clădiri cu risc seismic ridicat. Și în cele încadrate într-o clasă inferioară de risc, copiii și profesorii sunt în pericol în cazul unui cutremur major.
Buzăul nu are nici o școală în clasa 1 de risc seismic, dar între unitățile de învățământ despre care se știe public că se află într-o situație de risc se numără și clădirea Colegiului Pedagogic din Buzău. Imobilul, monument istoric cu un secol de existență, este vizibil afectat de trecerea timpului, iar în pereți au apărut crăpături mari.
Singura reparație majoră prin care a trecut a fost după cutremurul din 1977, deși nu au existat distrugeri provocate de seism.
”De-a lungul timpului, clădirea a fost consolidată, iar una dintre consolidările serioase, din datele pe care le avem noi, a fost după evenimentul seismic din 1977. Am înțeles că la momentul respectiv nu s-a prăbușit nimic din clădire, deși cutremurul a fost unul serios, iar după acest eveniment clădirea a intrat în consolidare, așa cum au intrat și alte clădiri din orașul nostru în acel moment”, a explicat directorul Colegiului Pedagogic, Cristina Iacob.
Ce nu au distrus însă cutremurele, au făcut-o ploile și timpul. Infiltrațiile au șubrezit un corp de clădire, într-atât încât o expertiză făcută anul trecut a inclus imobilul în categoria 2 de risc. Pentru că au apărut crăpături în pereți, iar din tavan a început să cadă tencuiala în unele locuri, conducerea unității a decis să mute mai multe clase încă din toamna anului trecut.
”În acest moment, din cauza degradării plafonului, într-un corp de clădire se învață doar în partea de jos, unde se află și cancelaria, pentru partea de sus fiind abordată o atenționare de risc în ceea ce privește degradarea plafonului din cauza apei care se strânge și din cauza acoperișului. De aceea, elevii care învățau în aceste spații școlare au fost mutați și învață acum într-un alt corp, la Colegiul Național Bogdan Petriceicu Hașdeu”, a mai spus directoarea de la Pedagogic.
Primăria Buzău este instituția în sarcina căreia revine misiunea de a consolida imobilul. Costurile sunt însă foarte mari, spune viceprimarul Ionuț Apostu, potrivit căruia se va încerca identificarea unei soluții de finanțare europeană.
”Am început demersurile pentru proiectare pentru reabilitarea acestui colegiu. În bugetul din 2023 a fost alocată suma necesară întocmirii documentației tehnice, mă refer la documentația de atribuire a lucrărilor de intervenție pentru acest proiect, documentație ce ne va evidenția costurile pentru proiectare și execuția lucrărilor de consolidare. Probabil în câteva luni vom avea și o primă estimare a costurilor. Nu cred că vom identifica surse din bugetul local din acest an pentru executarea acestor lucrări, dar sperăm să identificăm surse de finanțare pe axele europene, în principal pe PNRR sau Programul Operațional Regional”, a declarat viceprimarul Ionuț Apostu.
O consolidare de asemenea anvergură ar putea costa între 5 și 7 milioane de euro.
Colegiul Pedagogic nu este însă singurul imobil vulnerabil la cutremur din Buzău. Sunt numeroase clădiri șubrede, unele locuite, care ar fi serios avariate la un cutremur mai mare. Iar o problemă și mai gravă este că, deși suntem în zonă seismică, numărul buzoienilor care și-au asigurat locuințele este sub media națională. Deputatul PNL de Buzău, Gabriel Avrămescu, a tras un semnal de alarmă, în Parlament, cu privire la vulnerabilitatea Buzăului în cazul unui cutremur major.
Potrivit acestuia, în Buzău abia dacă sunt asigurate 14% din locuințe, în vreme ce media la nivel național este de 20%.
”În cazul unui cutremur puternic, Buzăul riscă să fie o imagine ca de început de apocalipsă, așa cum vedem zilele acestea la televizor, în Turcia, fără a exista posibilitatea de despăgubire pentru locuitorii județului. Este nevoie de colaborarea tuturor factorilor interesați pentru a pune pe hârtie și implementa un proiect de impact, o analiză actualizată a clădirilor și o campanie de informare la nivel local, în vederea creșterii numărului de locuințe asigurate.
Buzăul este locul în care oamenii riscă să rămână în stradă în caz de cutremur. Nu putem lăsa Buzăul pradă distrugerii, trebuie să acționăm acum, timpul nu iartă pe nimeni!”, a transmis parlamentarul buzoian.
Adaugă comentarii