Absolvenții, în febra simulărilor județene. Subiectele rezolvate

Absolvenții de gimnaziu și de liceu din Buzău susțin, în aceste zile, simulările județene. Testările organizate la initiativa Inspectoratului Școlar Județean au început de ieri cu proba la Limba și literatura română, atât pentru elevii de clasa VIII-a, cât și pentru cei de la clasa a XII-a, și au continuat astăzi cu proba la matematică, respectiv cea obligatorie a profilului.

La Buzău, este al doilea an când se susțin simulările județene, iar subiectele au fost formulate după modelul celor ce vor fi date și la Evaluarea Națională, respectiv Bacalaureat.

”Potrivit programei, subiectele s-au formulat în conformitate cu modelul oficial, care permite așezarea itemilor într-o matrice ofertată. În felul acesta, s-a respectat principiul adaptării la specificul vârstei, la nivelul de pregătire actual, cu deschidere către toți elevii, așa cum este firesc”, a explicat Mihaela Nicolae, professor MERITO de limba și literatura română din Buzău.

În concluzie, simulările județene au rolul de a obișnui elevul cu examenele naționale astfel că, inclusiv modul de organizare în clase a fost similar cu cel de la Evaluarea Națională și Bacalaureat.

Astfel, la limba și literatura română, elevii de clasa a VIII-a au primit spre rezolvare un subiect despre care , la ieșirea din sală, au spus că „nu au fost foarte grele”. Iată batermul făcut public de Inspectoratul Școlar Județean, după susținerea simulării județene, pentru clasa VIII-a.

Mai mult decât atât, Mihaela Nicolae, profesor MERITO de Limba și literatura română ne-a arătat cum ar fi trebui să fie rezolvate aceste subiecte:

”Prima parte a subiectului, A 1-6, presupune buna lectură și înțelegere a textelor-suport, având un grad redus de dificultate”, a spus Mihaela Cicolae.

• Pentru A 7, baremul prevede identificarea elementului comun celor două texte și prezentarea lui în minimum 30 de cuvinte. De exemplu:  ”Păsările reprezintă un element de conținut comun celor două texte”.

• În primul text, Ramses cel mic este un pui de barză, ocrotit de niște copii, până când acesta se poate întoarce, firesc, din curtea oamenilor în lumea păsărilor.

• În al doilea text, sunt prezentate câteva informații despre salvarea berzelor. Textul preia recomandările făcute de Societatea Ornitologică din România în legătură cu hrănirea, îngrijirea, comportarea omului în preajma acestor păsări.

Rezolvare subiectul A8

”Iată o posibilă rezolvare a subiectului A8, considerat mai dificil, pentru că presupune formularea unui răspuns critic pe baza unei întrebări, cu referire la textul-suport”:

• 8. Crezi că este important să te implici în salvarea viețuitoarelor aflate în pericol ? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 1.  

Cred că este importantă implicarea noastră în salvarea viețuitoarelor aflate în pericol, pentru că toate ființele trebuie prețuite. Trăim în comuniune cu natura și fiecare făptură vine pe lume cu un rost. De exemplu, în textul-suport se prezintă comportarea admirabilă a oamenilor care salvează, în urma unui incendiu, un pui de barză. Puiul capătă nume și devine membru al familiei. Copiii îi caută hrană și îl feresc de mici primejdii, cum ar fi dușmănia gâscanului. Când Ramses crește, copiii îl ajută să se întoarcă în lumea berzelor. Salvarea unui suflet înseamnă, până la urmă, salvarea propriului suflet.

• 9. Bunătatea este o valoare pe care o găsim atât în textul-suport, cât și în „Inocenții” de Iona Pârvulescu. Copiii îngrijesc cu devotament un pui de barză, chiar dacă sunt nevoiți să facă efortul zilnic de a-i găsi lui Ramses omizi și pește. Tot din bunătate, băieții acceptă să se despartă de Ramses, înțelegând că locul lui este între berze.

În „Inocenții”, copiii sunt înscriși de bunica lor într-o Societate de Îndreptat Lumea. Ei își propun să facă fapte bune. Ei reușesc să-l salveze pe câinele Miticuțu, îl iau de la hingheri, îl aduc acasă și au grija lui.

”Alte valori: grija față de animale/ „O vară cu Isidor”, „Cum e lumea” de Veronica D. Niculescu, „În umbra ei” de Simona Antonescu (Cornelia și câinele Zmeu); prietenia cu ființele necuvântătoare/ „Dumbrava minunată” de M. Sadoveanu, „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran (Mihu și câinele Negrilă), „Cireșarii” de C.Chiriță (Tic și Țombi), „Momo” de Michael Ende (Momo și Casiopeea); înțelepciunea/ „Deodată în adâncul pădurii” de Amos Oz etc”, mai spune Mihaela Nicolae.

Partea de gramatică a propus exerciții previzibile, foarte bine calibrate, de la ușor la dificil. Interesant este exercițiul B 8, care se referă la gramatica funcțională – identificarea unor greșeli într-un enunț dat. 

Rezolvare subiectul II

”Subiectul II. Rezumatul presupune selectarea informațiilor importante, cu eliminarea amănuntelor. Se recomandă utilizarea verbelor specifice rezumatului. Nu se folosesc cuvinte preluate din text, cu sau fără ghilimele, nici comentarii subiective”.

• Iată un exemplu: Un pui de barză este salvat dintr-un incendiu, despre care părinții nu vorbesc în prezența copilului. Unchiul Dumitru îi dă puiului de barză o poreclă, Ramses cel mic.  Puiul este acceptat de toate păsările din curte, cu excepția unui gâscan. Aceste este închis în coteț, pentru ca Ramses să fie în siguranță. Împreună cu Petruț, colegul de școală, băiatul are grijă de Ramses. Copiii hrănesc puiul cu pește și omizi. Tatăl le atrage atenția că nu procedează bine. Ramses trebuie să învețe să-și caute singur hrana. Băieții îl duc pe Ramses la gârlă, între berze. Puiul se acomodează greu, dar învață de la celelalte berze să-și găsească singur hrana și să zboare. Dimineața, Ramses pleacă la gârlă, dar seara are obiceiul de a reveni acasă. Tatăl le spune băieților că Ramses va pleca într-o zi laolaltă cu celelalte berze. Se dovedește curând că tatăl a avut dreptate.

Simularea județeană, la liceu

”Simularea a oferit elevilor subiecte echilibrate, concepute conform programei, construite gradual, ca nivel de dificultate, în așa fel încât să se poată face corect departajarea dintre diferitele niveluri de pregătire. Mai întâi, este nevoie de o lectură atentă a textului, care, deși nu foarte mare, poate ridica dificultăți de înțelegere, din pricina limbajului abstract, cu multe neologisme, frazare amplă, în stilul specific unui studiu critic. Sunt explicate anumite cuvinte, pentru înlesnirea înțelegerii textului”, a spus Mihaela Nicolae.

Absolvenții de gimnaziu au fost puși în dificultate de subiectul al doilea. iată ce spune profesorul MERITO de Limba și literatura română.

”Subiectul al II-lea are un grad mai mare de dificultate, dar rămâne accesibil, mai cu seamă că simbolismul este studiat la începutul clasei a XII-a, iar elevii au cunoștințe relativ recente despre poezia lui George Bacovia. Punctajul se distribuie în felul următor: 6 puncte pentru conținut (ideea poetică, mijloacele artistice) și 4 puncte pentru redactare”.

Câteva sugestii de rezolvare:

• Poet simbolist, George Bacovia este creatorul unei lumi „de plumb”, monotone, cenușii. În poezia „Gri” se folosesc elementele specifice simbolismului pentru a contura ideea poetică: atunci când ninge, zarea devine gri, culoarea incertă a melancoliei profunde. Versurile surprind imaginea gândului care „se înnegrește”, sub influența unui decor de iarnă mohorâtă.  Senzația dominantă este de puternică deprimare. Se observă folosirea expresivă a sugestiei auditive: un „plâns de cobe” trezește fiori, oprit fiind „pe la geamuri”. Spațiul intim pare amenințat de spaimele care vin din afară, invadând existența: „I-auzi corbii!“ – mi-am zis singur… și-am oftat”. Singurătatea amplifică tristețea. Plumbul rămâne și în această creație bacoviană simbolul unei lumi în declin: „pe lume plumb de iarnă s-a lăsat”, „în zarea grea de plumb”, „zarea mea de plumb”. Termenul „plumb” se repetă de trei ori în cele câteva versuri. Repetiția, importantă pentru poeții simboliști, creează o sonoritate stranie. „Ninge gri” este un vers foarte scurt, care se reia ca un refren, accentuând ideea de ninsoare care și-a pierdut albul pur, după cum și sufletul și-a pierdut seninătatea. Relevantă este, în acest sens, corespondența dintre ninsoarea „gri” și starea de spirit apăsătoare. Pentru poetul simbolist, iarna înseamnă „plâns de cobe”, monotonie și epuizare.

”Subiectul a III-a este perfect previzibil și presupune o pregătire prealabilă a unui eseu structurat. Li s-a oferit elevilor șansa de a-și alege autorul pe care să-l prezinte, ceea ce a funcționat ca element motivant”.

Simularea are, în primul rând, un rol tehnic, de reacomodare cu cerințele unui examen: stăpânirea emoției, încadrarea în timp, obișnuirea cu anumite condiții – gândire rapidă, exprimare cursivă, grija pentru aspect etc.

Primele impresii primite de la elevi, atât cei de gimnaziu, cât și cei de liceu, au fost încurajatoare: le-au plăcut subiectele, li s-au părut frumoase și ușoare”, a concluzionat profesorul MERITO al Colegiului Mihai Eminescu.

Simularea județeană va continua și mâine pentru elevii de liceu care vor susține proba la alegere a profilului. Absolvenții de gimnaziu vor afla rezultatele pe 4 decembrie, iar cei de liceu pe 12 decembrie.