Ce ne obosește în orașul Buzău și cum ar putea deveni mai puțin poluat fonic

Poluarea fonică reprezintă o sursă reală de disconfort și, potrivit tuturor statisticilor, ea este reflectată de indicatori în creștere, atât în România, cât și în spațiul european. În mod special, așezările urbane, cu trafic intens, mijloace de transport numeroase, activități industriale și de construcții intense comparativ cu alte zone, sunt expuse într-o măsură mai mare poluării fonice. Cu ce consecințe asupra sănătății oamenilor? Studiile vorbesc despre  cardiopatiile ischemice, disconfort și tulburări ale somnului. Cu formule precise de a calcula impactul zgomotului pe fiecare dintre aceste efecte.

Sigur că serviciile de sănătate din România sunt încă departe de a lua în calcul și a evalua specific impactul zgomotului asupra populației, preocupările fiind strict cele legale, așa cum, de pildă, administrațiile locale și cele județene au obligația de a elabora periodic hărți de zgomot pe baza cărora să dispună măsuri pentru reducerea nivelului de poluare fonică.

Cât zgomot este în orașul Buzău și cât de nociv este

Buzăul a realizat, pe baza unei comenzi a primăriei, un ultim studiu privind nivelul de zgomot și sursele acestuia, în anul 2021. Concluziile acestuia indică două surse principale de zgomot: traficul rutier și zgomotul industrial provenit de la operatorii economici cu activități de producție.

”În urma cartării strategice de zgomot, s-a constatat că principalele probleme și situațiile care necesită îmbunătățiri sunt cele privind:

Valorile mari de trafic rutier care determină niveluri de zgomot ridicate, pe arterele: bulevardul Unirii, Calea Eroilor, strada Transilvaniei, Șoseaua Nordului, strada Obor, strada Alexandru Marghiloman, Șoseaua Brăilei, bulevardul Stadionului, bulevardul 1 Decembrie 1918, cu număr semnificativ de populație expusă;

Existența unor zone locuite expuse zgomotului industrial generat de anumite surse de pe amplasamentele industriale IED: Agrana, Hoeganaes Corporation, Ursus Breweries.”

Din păcate, studiul nu ia în calcul, pentru o evaluare diferențiată, transportul public din orașul Buzău și lucrările de construcții. Acestea din urmă, în special lucrările desfășurate pe domeniul public, au constituit, în ultimii 3-4 ani, principala sursă de zgomot și, implicit, disconfort, pentru locuitorii orașului.

Un exemplu concret pentru susținerea celor de mai sus este cazul Pieței Dacia. Proiectul de transformare a acesteia în arie pietonală a vizat tocmai reducerea nivelului de zgomot la care sunt expuși locuitorii zonei centrale, prin eliminarea traficului rutier de pe Aleea Trandafirilor și prelungirea străzii Tudor Vladimirescu. Din păcate, rezultatul nu a putut fi atins pentru că intervențiile ulteriorare, după recepționarea lucrărilor, nu puține și nici de scurtă durată, au adus niveluri ridicate de zgomot (șlefuirea mecanică a dalelor a fost o acțiune repetată).

Ce își propun autoritățile să facă

În ceea ce privește poluarea fonică produsă de trafic, cel mai mare impact așteptat este cel referitor la operaționalizarea Autostrăzii Moldovei. Aceasta va prelua valori mari de trafic de pe cel puțin două artere importante pe care nivelul de zgomot este crescut, în momentul de față, respectiv bulevardul Unirii și Șoseaua Nordului. Suplimentar, Primăria Buzău are în vedere construirea Inelului Orbitalul, drum urban cu șase tronsoane și o lungime de 24 de kilometri. Acesta va prelua o cotă din traficul urban obișnuit și va asigura o mai bună conectivitate cu A 7.

Punctual, sunt vizate și alte măsuri care au fost aprobate prin Planul de acțiune pentru gestionarea și reducerea nivelului de zgomot ambiental, asumat de Primăria Buzău și avizat de instituțiile de mediu (Ministerul Mediului și Agenția pentru Protecția Mediului). Astfel, pasajul rutier de pe Șoseaua Nordului, din zona fabricii de bere, ar urma să fie protejat cu panouri fonoabsorbante (de tipul celor deja existente în zona Spătaru, pe DN 2 E 85). Alte măsuri sunt limitarea vitezei pe anumite tronsoane ale Șoselei Nordului, dar și construirea unei șosele alternative în partea vestică a orașului care să preia parte din traficul de pe strada Transilvaniei, de la fabrica de bere până la ieșirea spre Vernești.

Nu în ultimul rând, prin proiectele de reabilitare energetică a blocurilor, care prevăd înlocuirea tâmplăriei cu ferestre tripan (care cresc nivelul de izolare fonică), s-ar putea crește confortul locuitorilor.

Planul nu face referire la optimizarea semaforizării instituite în municipiul Buzău printr-un proiect de management al traficului, acțiune care ar putea avea, de asemenea, impact asupra reducerii nivelului de zgomot produs de traficul urban. De asemenea, o măsură ar putea fi renunțarea, pe cât posibil, a organizării de serbări, festivaluri în aer liber, în special în spațiile considerate a fi zone liniștite. Buzăul are, în continuare astfel de evenimente care impactează asupra vieții locuitorilor , cum, de pildă, spectacolele organizate în Parcul Crâng sau în Parcul Marghiloman, ori sutele de decibeli care se revarsă din Drăgaică în fiecare seară din intervalul de desfășurare a târgului.

Ce pot face cetățenii

Deși pare că locuitorii orașului nu au aceeași forță ca administrația pentru a îmbunătăți situația actuală, aceștia pot contribui substanțial la schimbarea lucrurilor. Utilizarea transportului în comun sau a bicicletelor ori a altor mijloace care nu sunt motorizate sunt acțiuni prin care locuitorii orașului  pot contribui la reducerea nivelului de zgomot. În al doilea rând, înlocuirea autovehiculelor proprii cu mașini electrice sau hibrid are un impact în situația de ansamblu privind poluarea produsă de trafic. Nu în ultimul rând, comportamentul civilizat în trafic are un impact. Astfel, evitarea claxonării, a folosirii frânării bruște sau a ambalării motorului, pot face traficul mai liniștit și, implicit, mai puțin poluant fonic.