Renumitul cașcaval de Penteleu, un produs gastronomic specific zonei de munte a Buzăului, este realizat din nou, după rețeta autentică ce l-a făcut cunoscut în țară și chiar peste hotare. Tradiția este dusă mai departe de o familie din orașul Nehoiu, care s-a luptat să păstreze rețeta originală și să ofere clienților nu doar un produs gustos, ci și de calitate.
Norica și Viorel Urjan sunt cei doi soți din Nehoiu pentru care păstrarea tradițiilor reprezintă o adevărată misiune. Cu drag de meleagurile buzoiene, de tot ce este autentic și specific zonei în care trăiesc, soții Urjan și-au propus să facă tot ce le stă în putință pentru a reînvia rețeta originală a cașcavalului de Penteleu. Mai ales că Norica Urjan a lucrat ani de zile la fosta fabrică de lapte din Nehoiu, unde a învățat secretele preparării cașcavalului, dar și rețeta tradițională.
“În urmă cu 50 de ani, aici a fost o fabrică de lapte pentru cașcaval. Eu am avut norocul să lucrez de la 19 ani acolo și am învățat rețeta, am prins tot de la un meșter machedon care lucra la noi și făcea cașcavalul. Visul meu a fost să nu se piardă acest produs, rețeta tradițională, și poate că pe parcurs cineva se mai apucă să mai facă mai mult decât produc eu. Noi avem 14 vaci, producem cât putem, dar cașcavalul necesită între 10 și 12 l de lapte lapte curat, totul este ecologic, nu dăm la vaci nimic să sporească cantitatea de lapte”, a explicat, la Focus Tv, Norica Urjan.
Producătorul cașcavalului respectă cu strictețe rețea autentică, așa că produsul final este exact așa cum trebuie, cu un aspect și un gust excepțional. Iar clienții nu lipsesc de la poarta micilor producători.
“Este un cașcaval numai din lapte de oaie sau de vacă. Laptele nu este pasteurizat, deci toată microflora și tot din lapte se menține, deoarece laptele se încălzește la 32° și se încheagă, cașul obținut se opărește, în final se obține o pastă din care se face cașcavalul. Doar lapte și cheag se folosește la preparare, în rest nimic. Gustul lui este inconfundabil, când e proaspăt are un gust de miez de alună, umiditatea este foarte mică, adică 45%, ceea ce puține brânzeturi au. Se poate tăia felii cât de subțiri se dorește, să te vezi prin ele.”
Care este secretul acestui produs local? Iarba pe care o pasc animalele în această zonă este una specifică, ce oferă laptelui un gust special și care asigură un cașcaval de calitate.
“La un moment dat, în fabrică la noi depozitele fiind mari, ne-a adus din zona Râmnicului Sărat cașcaval să-l strecurăm cumva printre cașcavalul Penteleu, să-l dăm la greci, că noi exportam atunci. Forma era aceeași, totul era la fel. Dar când au venit experții greci și au luat probe cu sonda din cașcaval au zis “ăsta nu este cașcaval de Penteleu“. Gustul era diferit. Ne-au zis: “Uitați, acesta are mirosul de floare de munte, de iarbă curată, iar celălalt ușor de praf, de iarbă din zona câmpului”. Deci, gustul autentic este dat de iarba pe care o pasc animalele în zona de munte, iarbă curată, unde nu-i praf, doar flori specifice muntelui.”
Recent, cașcavalul realizat de familia din Nehoiu a fost inclus pe lista Produselor Montane de către Agenția Natională a Zonei Montane, atestare recunoscută la nivel european.
“În 2022, lansam un apel public, ca la Buzău să se producă din nou 𝗖𝗮𝘀𝗰𝗮𝘃𝗮𝗹 𝗱𝗲 𝗣𝗲𝗻𝘁𝗲𝗹𝗲𝘂, rețeta autentică. Așa cum Botoșaniul, Suceava, Vâlcea sau Brașovul aveau deja pe piață branduri locale de brânzeturi #maturate, mi-a fost greu să înțeleg de ce la noi s-a pierdut rețeta, unde sunt oamenii care produceau și exportau #CașcavalDePenteleu înainte de 1990.
Ei bine, acești oameni există și produc la scară mică delicatesa de la munte. Doamna Norica Urjan din Nehoiu a obținut de curând atestatul de 𝗣𝗿𝗼𝗱𝘂𝘀 𝗠𝗼𝗻𝘁𝗮𝗻 pentru cașcavalul de Penteleu, din partea Agenției Naționale a Zonei Montane ANZM. Mulțumesc mult domnului Dobrin Enachescu, reprezentantul ANZM la Buzău, pentru că a lucrat împreună cu familia Urjan ca acest produs local să renască și să fie certificat național pentru autenticitate!
Sper din tot sufletul să se regăsească de acum înainte în oferta restaurantelor din județ, pe platourile tradiționale de la pensiuni și puncte gastronomice locale, alături de #babic, cârnați de #Pleșcoi și ceapă “de apă”.”, scrie, pe Facebook, Cristina Partal, președinte ANTREC Buzău.
Adaugă comentarii