Frunzele de tomate pot deveni un îngrășământ mai eficient decât gunoiul de pasăre, iar legumele pot fi îmbogățite cu minerale direct din câmp. Sunt doar două dintre soluțiile aduse în prim-plan la al 32-lea Congres Internațional de Horticultură, care se desfășoară în această perioadă la Kyoto, în Japonia și unde este prezentă și o delegație a Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, condusă de directorul Elena Barcanu.
Timp de o săptămână, specialiști din întreaga lume dezbat în Japonia soluțiile pentru agricultura viitorului, de la combaterea risipei alimentare, până la tehnologii de nutriție de ultimă generație.
Cercetătorii buzoieni spun că manifestarea a fost marcată încă de la început de un apel la responsabilitate, lansat de directorul general al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Qu Dongyu. Acesta a pus accent pe modul în care ar trebui să privim cu toții resursa de hrană, dând drept exemplu modelul nipon:
„Japonezii ne dau o lecție de bun-simț: nu risipesc nimic. Problema lumii nu e că producem prea puțin — producem destul. Problema e că irosim ce producem. Soluția nu stă doar în a cultiva mai mult, ci în a folosi inteligent fiecare roadă. «Stop waste» nu e un slogan, e o strategie”, au transmis cercetătorii buzoieni direct de la Kyoto.
Diferența dintre modelele de consum se vede clar și în cifre. În timp ce în România legumele și pepenii reprezintă sub 20% din valoarea producției agricole, în Japonia horticultura ocupă un sfert din întreaga economie agrară, lucru care se reflectă direct în sănătatea și longevitatea populației.
”Horticultura ocupă un loc uriaș în agricultura Japoniei, iar legumele reprezintă circa 25% din valoarea producției. La noi, în România, legumele și pepenii înseamnă aproximativ 16–19%. E o diferență care spune multe. Poate nu întâmplător Japonia are una dintre cele mai sănătoase populații din lume — Okinawa, „insula longevității”, e recunoscută pentru un stil de viață bazat pe legume proaspete și cumpătare. Mai puține farmacii, mai multe grădini. Poate că sănătatea începe, până la urmă, în farfurie”, transmit cercetătorii buzoieni.
Pe lângă temele mari de dezbatere, delegația de la Buzău a participat activ la numeroase sesiuni paralele și simpozioane de specialitate, unde a împărtășit date din propria activitate și a identificat concepte aplicabile direct în agricultura românească.
Printre soluțiile practice prezentate la congres pe care specialiștii de la SCDL Buzău le urmăresc pentru fermierii români se numără valorificarea frunzelor de tomate. Considerate de obicei resturi fără valoare, frunzele tocate, uscate și transformate în pulbere sau peleți devin un îngrășământ organic excelent pentru salată, eliberând azotul, potasiul și calciul mult mai rapid decât îngrășămintele clasice.
Tot la Kyoto s-a discutat intens despre irigarea de precizie.
”Irigarea optimă face diferența. O cercetare pe soluri de seră a arătat cât de fin e echilibrul: prea puțină apă duce la acumularea de săruri, stres osmotic și degradarea structurii solului; prea multă apă spală nitrații în adâncime și pune în pericol pânza freatică. Mesajul pentru fermieri e clar — irigarea corectă nu înseamnă „cât mai mult”, ci „cât trebuie”: destulă cât să speli sarea, dar nu atât încât să pierzi azotul și să poluezi.”
Cercetarea de la Buzău a fost prezentă la Kyoto și cu lucrări proprii în sesiunea internațională de postere. Emil Mirea a expus un studiu despre influența structurii solului asupra soiului de tomate tip inimă-de-bou Andrada, lucrare selectată pentru competiția Young Minds Award, iar dr. ing. Elena Barcanu a prezentat un proiect privind evaluarea senzorială a tomatelor și modul în care preferințele fermierilor se potriviți cu cele ale consumatorilor. Proiectele buzoienilor au atras atenția unor centre universitare și companii mari din domeniu:
„La poster, am fost vizitați de cercetători din toată lumea — profesori din Australia, de la o universitate din Kenya, Japonia, Canada, de la Universitatea Wageningen (Olanda) și reprezentanți Takii Seeds (Japonia). Am făcut schimb de date de contact și am pus bazele unor posibile colaborări viitoare. Cercetarea românească de tomate se face văzută.”
Munca delegației de la Buzău continuă în Japonia cu noi simpozioane dedicate biodiversității și noilor tehnologii din horticultură.
Adaugă comentarii