Modificările aduse de Ministerul Mediului și Pădurilor Ordonanței de Urgență nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, aduc schimbări care nu îi mulțumesc pe deplin pe unii primari ai județului.
Cu toate că noua variantă a ordonanței aduce schimbări importante, sunt și primari consideră că nu va rezolva nici pe departe problema urșilor care atacă gospodăriile oamenilor.
Săptămâna trecută, au fost adoptate modificările aduse cadrului normativ menționat mai sus, care dau mână liberă echipelor de intervenție să acționeze direct, inclusiv prin împușcare sau eutanasiere, atunci când exemplarele intră în intravilan și pun în pericol oameni sau bunuri, fără să mai fie obligate să parcurgă etapele succesive de alungare, tranchilizare și relocare. Excepție fac doar puii sub un an.
Primarul comunei Chiojdu, Gheorghe Neamțu, este cel care a propus modificările aduse în prezent textului ordonanței, printr-o adresă oficială transmisă Ministerului Mediului, în primăvară, prin care a cerut ca “simpla prezenţă a urşilor în perimetrul intravilan să fie un motiv suficient pentru a permite înlăturarea acestora prin împuşcare“, după un demers similar către fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, în vara anului 2023.
Vestea modificării ordonanței l-a bucurat pe primarul din Chiojdu, care a declarat pentru Sansa News că a propus şi reluarea obligaţiei hrănirii urşilor în habitatul lor natural, departe de zonele locuite, prevenind astfel deplasarea acestora după hrană, în intravilan. Ca sursă de finanţare, Gheorghe Neamțu a sugerat să fie folosite sumele destinate acordării de prime şi bonusuri directorilor Regiei Naţionale a Pădurilor. Și tot el a cerut monitorizarea exemplarelor de urs adulte, prin montarea de colar dotat cu GPS, pentru a permite localizarea urşilor în timp real și a interveni rapid, dacă aceştia se apropie de zonele locuite.
“Niciun primar din zona de munte nu se mai poate plânge că nu se pot aplica cu ușurință prevederile Ordonanței 81, în momentul de față. Cu noile modificări, este și ușor și legal să iei măsuri cu urșii care își fac prezența în zona de intravilan, punând în pericol gospodăriile și viețile oamenilor. Ordinul de tragere îi aparține șefului comisiei de intevenție, care este primarul sau viceprimarul. Din comisie mai fac parte medicul veterinar al comunei și vânătorul care are contract cu primăria. În cazul atacului de urs, se sună la 112, iar dispeceratul Jandarmeriei convoacă comisia de intervenție. Cele două propuneri ale mele, de care s-a ținut cont la modificarea textului ordonanței sunt: eliminarea intervenței graduale la apariția ursului în intravilan și, a doua, avizul jandarmeriei, în cazul localităților care nu au poliție locală, să poată fi obținut prin orice mijloc electronic (n.r. whats app, e-mail, sms).”, a explicat primarul comunei Chiojdu, Gheorghe Neamțu.
Înainte de modificare, Ordonanța nr. 81 îi obliga pe primari ca, înainte de a lua o decizie care să protejeze cu adevărat populaţia, mai întâi să alunge ursul, după care să încerce o relocare a acelui exemplar și abia după parcurgerea celor două etape avea dreptul, conform legii, să-l împuşte sau să-l eutanasieze.
Nu la fel de mulțumit de intervențiile pe actul normativ care stabilește metodele de intervenție în cazul atacului de urs este și primarul comunei Bisoca, Florin Stemate. În opinia sa, noile modificări “rezolvă și nu prea rezolvă problema urșilor” și consideră că un text de lege adaptat realității le-ar fi permis autorităților să acționeze inclusiv în zona de extravilan a localităților.
“Până se pune în funcțiune comisia de intervenție a comunei, ursul trece din intravilan în extravilan și mai are timp să facă și pagube. Vă dați seama că nu putem priponi ursul în intravilan. Ce să fac? Să priponesc ursul ca să-l pot împușca? Avem competențe numai în intravilan, dacă trece în extravilan, s-a încheiat misiunea noastră. Păi la noi, cum sunt așezate gospodăriile, are omul 300 de metri de intravilan, apoi trece în extravilan. Eu nu știu de ce nu ne-au extins competențele și în extravilan. La noi, un singur urs a făcut pagube, anul trecut, de aproape 700 de milioane de lei vechi. Numai mie mi-a mâncat 20 de oi și 13 miei, că ursul nostru e specializat pe ovine. În alte părți, urșii au alte specializări, pe porci, pe păsări, etc. I-a despăgubit statul pe oameni pentru pagube, dar nu au primit cât ar fi luat omul dacă și-ar fi vândut singur animalul din curte. Așa pierde și statul, că ursul nostru s-a făcut de 700 de milioane de lei numai anul trecut și pierd și oamenii. Trebuia să ne lase să acționăm și în extravilan” , a explicat primarul comunei Bisoca, Florin Stemate
De altfel, organizații de mediu, precum World Wildlife Fund România, au atras atenția la rândul lor că termenul de intravilan prezent în textul Ordonanței este unul care poate da naștere la situații în care intervenția ar putea avea rezultate contrare intențiilor ce au stat la baza adoptării modificărilor la actul normativ aflat în discuție.
Adaugă comentarii