Alături de vampirul Dracula, personajul Frankenstein, un om artificial, se remarcă printre cele mai cunoscute creaturi monstruoase imaginate vreodată. Celebritatea sa este datorată prezenței în diverse producții de cinema și televiziune, cu elemente horror și de comedie neagră.
De la lungmetraje la seriale, de la filme cu efecte speciale până la animații, toate acestea au prezentat, într-un fel sau altul, figura iconică a unui monstru – fictiv, desigur – creat de om cu ajutorul științei.
De referință în industria cinematografică rămâne filmul american de groază Frankenstein din anul 1931, regizat de James Whale, în care actorul Boris Karloff îl interpretează pe celebrul personaj. Nu a fost însă primul care a ilustrat povestea monstrului, căci a mai existat un film cu același titlu lansat în anul 1910, în regia lui J. Searle Dawley.
Între timp, Eu, Frankenstein (2014) și Mary Shelley’s Frankenstein (1994) au reluat tema introdusă de fapt de romanul scriitoarei britanice Mary Shelley, publicat prima oară în anul 1818.
Iată mai jos câteva informații despre modul în care personajul Frankenstein “a prins viață”:
Romanul Frankenstein, rezultat al unui concurs între scriitori
În timp ce se afla în vacanță la Geneva, Elveția, poetul britanic George Gordon Byron (Lord Byron) și-a provocat prietenii să vină fiecare cu o poveste cu fantome sau alte creaturi înfricoșătoare.
În urma acestui inedit concurs de creație, Mary Shelley (pe atunci Mary Godwin) și-a imaginat personajul care avea să devină, mult timp mai târziu, o figură iconică inclusiv în filme de Hollywood.
Din grupul de scriitori făcea parte inclusiv poetul Percy Shelley, care avea să devină soțul scriitoarei ce l-a oferit lumii artistice pe Frankenstein. Romanul relatează viața tânărului elvețian Victor Frankenstein, ce studiază la o universitate renumită din Ingolstadt, reușind să “construiască” un om artificial.
Mary Shelley și-a bazat povestea bizară pe un vis pe care l-a avut, dar se spune că inspirația ar fi fost determinată și de unele realități din acea perioadă. Giovanni Aldini făcuse un turneu în Europa, oferind demonstrații înfiorătoare despre cum electricitatea poate fi folosită, cel puțin teoretic, pentru a readuce viața în trupurile morților.
Inspirație pentru numele celebrului personaj
Se pare că Mary Shelley s-a inspirat la crearea numelui monstrului din roman după denumirea Cetății Frankenstein. Aflată la câțiva kilometri de Darmstadt (în Mühltal, Germania), la 370 de metri înălțime, este parte dintr-un șir de cetăți ce au aparținut unor cavaleri medievali. Cetatea Frankenstein a fost menționată prima oară în anul 1252 și a reprezentat rezidența ducilor de Hessa.
Erupția vulcanică și înclinația spre povești întunecate
În anul 1815, Muntele Tambora din Indonezia a erupt, aruncând în aer cantități imense de praf și cenușă. Explozia vulcanică a provocat atât de multă poluare a aerului, încât în multe părți ale Europei oamenii au încercat pe cât posibil să evite activitățile de exterior. Denumit și “anul fără vară“, anul 1816 a fost marcat de un sezon cald cu ceață excesivă, întuneric, temperaturi mai scăzute – o atmosferă tristă, întunecată, gotică.
Forțați de împrejurări să petreacă mult timp în interior, la lumina lumânărilor, scriitorii – inclusiv Mary Shelley – și-au găsit astfel inspirație în vremurile sumbre. În același an în care a fost imaginat personajul Frankenstein a fost scris și poemul apocaliptic al lui Lord Byron, Darkness.
O adevărată “vedetă” în lumea divertismentului cu tematica horror, Frankenstein este prezent și în jocuri video. Încă din anul 1987 s-a lansat un joc de aventură cu acest nume, pentru computerele Commodore 64, Amstrad CPC și ZX Spectrum. Din 2019, este disponibil inclusiv pe platforma Steam un joc intitulat The Wanderer: Frankenstein’s Creature. Pasionații de pacanele gratis pot accesa în cazinouri virtuale slotul Frankenstein de la NetEnt (2015) sau slotul Dr Frankenstein de la Ruby Play (2020), jocuri de cazinou care au preluat pe internet tipul de distracție caracteristic aparatelor din sălile offline.
Adaugă comentarii