Actualitate

(P) De la ecran la raft: cum filmele de succes generează universuri comerciale

Într-o lume în care filmele sunt mai mult decât povești pe ecran, succesul cinematografic se măsoară tot mai des în rafturile magazinelor. De la cutii de popcorn tematice până la jucării, haine și accesorii, fiecare blockbuster are potențialul de a deveni un fenomen comercial.

Merchandisingul nu este doar o extensie a filmului, ci o strategie de business care transformă emoția din sala de cinema într-un univers palpabil. Iar istoria acestui fenomen începe cu o decizie care a schimbat regulile jocului.

Star Wars: decizia care a schimbat industria

În 1977, George Lucas a refuzat onorariul de 500.000 de dolari oferit de 20th Century Fox pentru regia filmului Star Wars. În schimb, a cerut să păstreze drepturile de merchandising. Studioul, convins că filmul va fi un eșec, a acceptat. Rezultatul? Star Wars a devenit nu doar un succes la box office, cu încasări de peste 775 de milioane de dolari la nivel global, ci și un imperiu comercial. Produsele licențiate generate de franciză aduc anual între 5 și 7 miliarde de dolari, de la figurine și costume, până la jocuri video și obiecte de colecție.

Batman (1989): supereroul care a cucerit și magazinele

Filmul regizat de Tim Burton, cu Michael Keaton în rol principal, a strâns peste 400 de milioane de dolari la nivel global. Dar adevărata revoluție a fost în merchandising. Figurinele Joker și Batman, tricourile cu logo-ul emblematic și chiar cerealele tematice au transformat personajele în branduri. Franciza Batman a generat aproximativ 29,6 miliarde de dolari din vânzări de produse de-a lungul anilor.

Toy Story: jucăriile care au prins viață

Primul film Toy Story a încasat aproape 192 de milioane de dolari în 1995, dar adevăratul impact s-a simțit în magazine. Woody, Buzz Lightyear și ceilalți au devenit jucării reale, iar succesul comercial al francizei a fost de zece ori mai mare decât încasările din bilete. De la rucsacuri și pijamale, până la figurine și jocuri, Toy Story a redefinit modul în care filmele animate pot fi monetizate.

Spider-Man (2002): păianjenul care a țesut o rețea de produse

Filmul cu Tobey Maguire a fost un succes uriaș, cu încasări de peste 825 de milioane de dolari la nivel global. Dar și mai impresionantă a fost avalanșa de produse: costume pentru copii, figurine, seturi de joacă și chiar articole vestimentare. Spider-Man a devenit un simbol al culturii pop, iar merchandisingul a contribuit semnificativ la consolidarea brandului.

Marvel Studios: universul extins al vânzărilor

Marvel a dus conceptul de franciză la un alt nivel. Cu peste 30 de miliarde de dolari încasări la box office, studioul a generat și 32,2 miliarde de dolari din merchandising. De la tricouri și ceasuri, până la aplicații mobile și jocuri video, fiecare film aduce cu sine o nouă serie de produse. Avengers, Iron Man, Black Panther sau Doctor Strange nu sunt doar personaje, ci adevărate motoare economice.

Barbie: păpușa care a cucerit și cinematografele

Lansat pe 21 iulie 2023, filmul Barbie, regizat de Greta Gerwig, nu a fost doar un succes cinematografic, ci și un fenomen cultural. Cu încasări globale de peste 1,44 miliarde de dolari, Barbie a devenit cel mai profitabil film al Warner Bros. în SUA, depășind chiar și The Dark Knight. Dar ceea ce a amplificat acest succes a fost asocierea neașteptată cu filmul Oppenheimer, regizat de Christopher Nolan, lansat în aceeași zi.

Fenomenul „Barbenheimer” – o combinație între cele două titluri – a fost inițial o glumă pe internet, dar s-a transformat rapid într-un eveniment cinematografic. Contrastul dintre comedia roz și fantezistă Barbie și drama istorică întunecată Oppenheimer a generat un val de entuziasm online, cu mii de spectatori planificând vizionări duble în aceeași zi. AMC Theatres a raportat peste 40.000 de bilete vândute pentru ambele filme în aceeași zi, iar 20% dintre cumpărătorii de bilete pentru Oppenheimer au achiziționat și bilete pentru Barbie.

Această asociere a transformat lansarea într-un moment de sărbătoare colectivă, cu meme, tricouri tematice și chiar costume de Halloween inspirate de „Barbenheimer”. Margot Robbie și Greta Gerwig au fost văzute cumpărând bilete la Oppenheimer, iar Christopher Nolan a salutat ideea vizionării duble ca fiind „teribil de bună”.

Dincolo de box office, Barbie a generat un val uriaș de merchandising. Mattel a raportat o creștere de 25% a veniturilor din produsele Barbie, ajungând la aproximativ 1,5 miliarde de dolari în 2023. Păpușa Barbie a fost reimaginată în zeci de variante inspirate din film: Barbie președinte, Barbie disco, Barbie cowboy, toate însoțite de accesorii și ținute specifice. Branduri precum Zara, Crocs, ALDO și Fossil au lansat colecții speciale, iar jucăriile de plajă, hainele și încălțămintea cu logo-ul filmului au fost vândute în timp record.

Păpușa Barbie nu a fost doar un produs, ci un simbol al unei mișcări culturale care a redefinit modul în care filmele pot fi promovate și monetizate. Asocierea cu Oppenheimer nu a creat o rivalitate, ci o sinergie care a atras publicul larg înapoi în sălile de cinema, într-un moment în care industria avea nevoie de un impuls.

Emoție, identitate și consum

Succesul acestor filme nu se măsoară doar în cifre, ci și în capacitatea lor de a crea o legătură emoțională cu publicul. Produsele inspirate din filme permit fanilor să ducă acasă o parte din poveste. Păpușa Barbie, de exemplu, nu este doar un obiect, ci o extensie a universului cinematografic care a captivat milioane de oameni.

Dincolo de ecran

Merchandisingul este dovada că un film de succes poate deveni un fenomen cultural și economic. De la Star Wars la păpușă Barbie, fiecare franciză are potențialul de a transforma emoția din sala de cinema într-un univers comercial care trăiește mult după ce luminile se sting.