Măsurile recente anunțate de ministrul Educației, Daniel David, în cadrul reformei sistemului de învățământ, au stârnit un val de reacții aprinse în rândul cadrelor didactice din toată țara. Deși oficialii susțin că este vorba despre o reorganizare necesară, menită să aducă eficiență și coerență sistemului, tot mai mulți profesori trag semnale de alarmă cu privire la efectele acestor decizii.
Comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi, creșterea numărului minim de copii în clase și majorarea normei didactice pentru directori sunt doar câteva dintre măsurile care, în opinia cadrelor didactice, riscă să destabilizeze și mai tare un sistem deja fragil.
„O reformă care omoară școala, nu o salvează”
O reacție virală a venit din partea profesorului Cătălin Zaman. Profesor MERITO de limba și literatura română, Cătălin Zaman predă în mediul rural, având 19 ani de experiență la catedră. Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului, acesta își exprimă profundul dezacord față de reformele propuse, considerându-le o formă de „omor calificat” a educației. El avertizează că deciziile privind comasarea claselor și a unităților de învățământ vor duce la disponibilizări masive, mai ales în mediul rural, acolo unde infrastructura și resursa umană sunt deja limitate.
„Sub denumirea de reformă pe care o atribuiți dumneavoastră măsurilor pe care le luați se ascunde un omor calificat: distrugeți și ultima pâlpâire a educației și-așa muribunde, distrugeți și speranțele oamenilor care munceau gândindu-se că într-o zi va veni cineva care să ne reprezinte, care să susțină sistemul educațional. În primul rând, domnule ministru, de ce mințiți? De ce nu spuneți oamenilor adevărul? Spuneți că nu vor exista disponibilizări…Creșterea numărului minim de elevi în fiecare clasă va duce la comasarea unor clase, iar acolo unii oameni își vor strânge lucrurile și vor pleca. Și vor fi multe școli, mai ales din mediul rural, care vor avea de suferit. De asemenea, creșterea numărului de elevi la 500 pentru a asigura personalitatea juridică a școlilor va duce la desființarea multor posturi (directori, secretari, contabili). De ce nu veniți și spuneți clar că asta se va întâmpla?”, scrie profesorul Zaman.
În plus, profesorul buzoian pune un semn de întrebare și în ceea ce privește gestionarea proiectelor aflate în derulare prin PNRR, dar vorbește și despre soarta directorilor care, în loc să fie sprijiniți, vor fi obligați să predea și să administreze simultan mai multe școli.
„Cum credeți că se vor descurca directorii pe care îi trimiteți la ore, când o măsură corectă ar fi degrevarea totală a lor de această muncă?”, întreabă retoric profesorul.
Zaman nu este la prima luare de poziție publică, dar spune că de această dată a simțit că trebuie să vorbească, pentru că „Educația este sacrificată din nou, fără o analiză clară, fără o viziune coerentă”.
„Justa măsură” – o lecție ignorată?
O exprimare mai nuanțată, dar la fel de fermă, are și Anca Florea, profesor de științe sociale și director adjunct al Colegiului Național ”B.P. Hasdeu” Buzău. Într-un text cu accente filozofice, aceasta pledează pentru o reformă făcută cu responsabilitate și discernământ, avertizând asupra pericolului polarizării și al deciziilor luate fără o consultare reală cu cei din sistem.
„Trebuie să fim corecți cu noi înșine și să recunoaștem ca avem, din nefericire, un corp profesoral eterogen din punctul de vedere al nivelului academic. Așteptăm cu toții să înțelegem cum putem să ne apărăm instituțional de cei a căror incompetență științifică este mascată de un dosar personal în care există multă maculatură. Avem oare convingerea că restrângerile de activitate care vor urma în sistemul de învățământ nu-i vor vulnerabiliza exact pe cei care au apreciat că devenirea lor academică este mai importantă decât „lupta” pentru a completa un dosar stufos și, de foarte multe ori, fără valoare? ”, scrie Anca Florea într-o postare pe Facebook.
Aceasta atrage atenția și asupra riscului ca principiul solidarității, invocat pentru justificarea creșterii normei de predare, să fie aplicat doar în momente de criză, fără a oferi ceva în schimb.
„Valoarea morală a solidarității este dată strict de valoarea interesului în jurul căruia se propagă. Era de așteptat ca acest principiu să fie invocat și în momente de optimism social general”, punctează profesoara de la Hasdeu.
Mai mult, Anca Florea reamintește că „școala este, înainte de toate, o stare de spirit și doar apoi o instituție”, mesaj care subliniază că reforma nu poate fi redusă la tăieri, comasări sau decizii birocratice.
Tensiuni în creștere
Cele două voci se alătură unui cor din ce în ce mai puternic al nemulțumiților din educație. Sindicatele avertizează că, în lipsa unui dialog real cu reprezentanții din sistem, toamna ar putea aduce proteste de amploare. Mai mulți directori din toată țara se plâng deja că sunt forțați să refacă planurile de școlarizare, deși acestea fuseseră aprobate conform normelor aflate în vigoare până în iunie.
Totodată, schimbările anunțate privind bursele școlare, în special plafonarea bursei de merit la 15% dintre elevii unei clase, au iscat dezbateri aprinse.
„Admit că bursele de merit nu-și meritau numele, din moment ce ele au fost atribuite și elevilor cu medii sub patru. Cum a fost posibil un copil de 9.48 să nu ia bursă de merit și unul de 6 să ia? V-ați trezit acum, în luna iulie, să remarcați că ele nu au fost atribuite corect, când toată lumea a văzut asta? Ce e cu pragul acela din fiecare clasă, de ce 15% și nu 20? De ce nu, mai bine, fixați un prag de medie, ca toată lumea să știe cât trebuie să muncească și pentru ce să învețe? Și mai am o nedumerire: cum de Dumnezeu ați început economia tocmai de la bursele elevilor, când aveați atât de multe alte locuri din care să tăiați?”, se întreabă Cătălin Zaman, opinie care, de altfel, este larg răspândită printre profesori, elevi și părinți.
În timp ce Ministerul promite că aceste măsuri vor aduce „mai multă coerență și echitate” în sistem, dascălii par tot mai convinși că în spatele acestor decizii nu se află o reformă reală, ci o austeritate mascată.
…. ați pus ștampila pe muk?…totul este calculat , ca la olimpiada de mate faza pe țară!…banul ptr ucracia nazistă și ptr ‘rearm europe’ de unde credeți că se adună?… momentan bizonul ue -ist a scăpat cu conturile din bănci neatinse!….dar de ideologia progresistă tot nu scapă!…