Actualitate

REPORTAJ SENZAȚIONAL DESPRE CUM SUNT LĂSATE DE IZBELIȘTE COMORILE BUZĂULUI! În crama lui Brâncoveanu de la Merei cresc sătenii animale (video + galerie foto)

Moștenirea cea mai de preț lăsată buzoienilor de domnitorul Constantin Brâncoveanu a ajuns nepăsarea autorităților. Crama de la Izvorul Dulce, construită în urmă cu sute de ani, inclusă pe lista monumentelor istorice ale Buzăului, este acum doar o ruină, ascunsă printre viile de la poalele Istriței.

Supranumit de turci ”Prințul Aurului”, pentru că știa să acumuleze averi, Constantin Brâncoveanu, domnitor al Țării Românești între anii 1688 și 1714, a fost un bun negustor de vinuri, iar podgoria Dealul Mare este presărată cu ruinele cramelor ce stau mărturie ale epocii brâncoveșnești.

Cel mai bine s-a păstrat crama situată în punctul cunoscut de arheologi ”La Mușceleanu”, printre viile de la poalele Istriței, între Izvorul Dulce și Nenciulești.

De la distanță, nici nu ai spune că, la doar câțiva metri, se află un monument istoric. Fosta cramă, construită în secolul XVII-lea pare un morman de cărămidă. Pe măsură ce te apropii, descoperi istorie vie. O construcție masivă ce a rezistat cutremurelor și intemperiilor vremii este mărturia priceperii înaintașilor. Sub zidurile din cărămidă se află camere largi în care se depozita vinul. Pivnița, în care și acum se poate intra cu ușurință, are o singură alveolă sprijinită pe o coloană centrală, în jurul căreia sunt amplasate patru bolţi în calotă semisferică.

” Este o cramă mai mică, cu o singură alveolă. S-a păstrat foarte bine. A rezistat cutremurelor și intemperiilor vremii. Se pot vedea și ferestrele”, spune prof.dr. Marius Constantinescu, expert arheolog.

Crama brâncovenească a avut deasupra o altă construcție ce servea drept locuință. Într-o parte stătea pivnițerul, iar alte camere erau păstrate pentru domnitorul Constantin Brâncoveanu atunci când poposea în zonă și zăbovea peste noapte.

Uitată de autorități, vizitată de căutătorii de comori

Și pe cât de valoros este obiectivul pe atât de mare a fost și nepăsarea autorităților. Crama este acum lăsată de izbeliște. Niciun gard care să împrejmuiască zona, nici un indicator care să arate că acolo este un monument istoric. Singurii care ajung cu regularitate în zonă sunt hoții de comori sau sătenii care își adăpostesc animalele în crama brâncovenească. Cu alte cuvinte, un obiectiv strategic, lăsat de izbeliște, pentru care, dacă ar fi fost în Franța, turiștii ar fi plătit 50 de euro pentru a-l vizita.

„A căutat cineva comori aici. Se putea să fi avut și succes pentru că nu este exclus ca averea domnitorului Brâncoveanu să fie ascunsă pe undeva. Și, cum nu se știe deloc unde, se caută peste tot. Și aici are acces oricine. Nici nu știu dacă se cunoaște proprietarul aici”, a spus prof. dr. Marius Constantinescu, expert arheolog.

O cramă de patru ori mai mare, la Merei

Arheologii  vorbesc și de o a doua cramă la Merei, de patru ori mai mare decât cea de la Izvorul Dulce, din care a mai rămas doar pivnița, acum acoperită complet cu pământ.

Construcția se afla, undeva, pe marginea drumului de la Merei la Monteoru. În 1986 a fost însă dărâmată, iar pivnița acoperită cu pământ. Acum totul în zonă este acoperit de buruieni și viță de vie. Nimeni nu poate spune că acolo este un obiectiv de sute de ani, care între timp a și fost scos de pe lista monumentelor istorice.

În spatele gardului, la 50 de metri de șosea, se află
cea mai mare pivniță brâncovenească

”Prima cramă construită de Constantin Brâncoveanu, cea mai mare din zona noastră, este o cramă cu patru alveole cu înălțime de 6-8 metri. O alveolă este o construcție în pământ care are 16 metri pătrați, are în mijloc un stâlp, de pe care se descarcă patru arce, și în jurul acestui stâlp sunt patru bolți în semicalotă, specifice stilului brâncovenesc. Crama aceasta, construcția de deasupra, a fost vizibilă până în 1986, când primarul de aici a dărâmat tot. Ce a rămas în pământ este absolut impresionant, povestește prof. dr. Marius Constantinescu, expert arheolog.

Niciun plan de reabilitare

Pentru niciunul dintre cele două obiective nu este pus pe hârtie niciun plan de readucere la viață.

„Referitor la pivnița de la Izvorul Dulce, Primăria Merei a notificat proprietarul terenului să împrejmuiască terenul pentru a evita degradarea acestui monument istoric. Ca perspectivă,intenționăm anul viitor să alocăm fonduri pentru conservarea acestei pivnițe. Trebuie să facem documentația” a declarat Marian Bob, purtătorul de cuvânt al Primăriei Merei.

Nici Consiliul Județean nu a avut în plan până acum punerea în valoare a acestor obiective.

”Știu că această cramă este inclusă pe lista monumentelor istorice, dar, din nefericire are un statut incert pentru că este proprietate privată. Eu, cu siguranță, în perioadă următoare, o să vorbesc cu cei de la Direcția de Cultură și cu cei de la Muzeul Județean și o să încerc să iau legătura cu proprietarii terenurilor și sper să ajungem la o înțelegere, să punem în valoare acest obiectiv pentru că este reprezentativ pentru întreaga țară. Ar fi păcat pentru că este într-o zonă cu potențial mare turistic, dar procedurile sunt extreme de greoaie. Cred că o să găsim înțelegere la proprietar să facem un parteneriat ca să putem , ori să accesăm fonduri europene, sau cu fonduri proprii , să putem pune în valoare”, a spus Petre Emanoil Neagu, președinte CJ Buzău.

Arheologii ar face Muzeul Culturii Monteoru

Singurii care au o viziune despre cum s-ar putea pune în valoare aceste obiective sunt arheologii.

”Dacă reușim să salvăm, să le restaurăm și să le redăm circuitului turistic vor fi  obiective turistice de foarte mare importanță turistică, istorică și arhitecturală.  Există documentație care ar putea sta la baza unor proiecte și s-ar putea face proiecte, chiar cu fonduri europene, pentru a amenaja zona. De exemplu la crama de la Merei, situată pe drumul de la Merei la Monteoru, s-ar putea face Muzeul Culturii Montoru, bursă  vinurilor,  bursă a cailor de rasă pentru că avem două herghelii în județul Buzău. Ar putea reprezenta sursa de venit pentru întreținerea acestei construcții. În crama asta uriașă pot fi depozitate vinuri. Chiar și o pensiune ar putea fi în zonă. Ne lipsește puțină bunăvoință din partea unor persoane”, a conchis prof.dr. Marius Constantinescu, expert arheolog.

Tot poveștile țin în viață istoria Buzăului

Până ca aceste promisiuni să devină realitate, turiștilor le rămân poveștile, spuse tot de arheologi.

Bucăți de ceramica, cel mai probabil de la o cană din vremea lui Brâncoveanu

”Constantin Brâncoveanu depozita în toate cramele acestea vinul pe care îl făcea după Sfântul Dumitru.El fierbea până la Sfântul Nicolae. Era pritocit între timp de două ori. La Sfântul Nicolae încărca din toate cramele câte 200 de butii de câte 2000 de vedre pe care le trimitea în nordul Italiei Le vindea de la Veneția, Florența, la Siena până în vestul Italiei. Carele încărcate cu vin plecau toamna și se întorceau primăvara să fie aici înainte de Buna Vestire, deci până la 25 martie. Una din aceste 200 de butii era plină cu bani de aur încasați pe vinul vândut aici. Aceasta este una din sursele de bogăție a lui Constantin Brâncoveanu, motiv pentru care turcii l-au numit Pașa de Aur”, povestește prof.dr. Marius Constantinescu, expert arheolog.

Imagini spectaculoase de la cele două obiective, detalii și povești inedite veți putea urmări în ediția de luni a emisiunii Focus News, începând cu ora 17.00, la Focus TV.

Anunţul Buzoian

Implică-te!

Publicitate

Publicitate