Instabilitatea globală, alimentată de tensiunile din Orientul Mijlociu care mențin prețul carburanților la cote alarmante, dar și blocajul politic intern după moțiunea de cenzură, au creat furtuna perfectă în economia românească. Invitat la Focus TV, Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, a lansat un avertisment fără precedent: pentru prima dată în ultimul an, scăderea puterii de cumpărare a lovit direct în alimentele de bază, semn că resursele populației sunt aproape epuizate.
După luni întregi în care românii au încercat să echilibreze bugetele de familie renunțând la haine, electronice sau servicii, criza a ajuns acum la capitolul cel mai sensibil: hrana zilnică. Potrivit lui Feliciu Paraschiv, cifrele de la începutul anului 2026 arată o realitate socială dureroasă, în care până și consumul de produse de strictă necesitate a intrat în picaj.
„Venim de opt luni pe o scădere a consumului, din august anul trecut, care a atins valori foarte, foarte scăzute și grave în ianuarie și februarie. În ianuarie am avut o 9,1% scădere a consumului, iar în februarie 6,8%. Continuă trendul în martie. Avem cumva, ca să zic așa, un trend pe primele trei luni ale anului de scădere a consumului cu 5,8%. Și dacă facem o radiografie atentă, vedem că avem alimentele scăzute cu 2,7%. Până acum scădeau produsele non-alimentare, dar de data asta au scăzut și alimentele. Când scad alimentele înseamnă că s-a ajuns la fundul sacului”, a explicat acesta.
O anomalie majoră a pieței actuale este situația din industria lactatelor. Deși materia primă s-a ieftinit masiv la poarta fermei, cetățeanul plătește la fel de mult la magazin. Fenomenul este alimentat, spune Paraschiv, de o „panică” generalizată în mediul de business, companiile încercând să își creeze provizii financiare în fața incertitudinii.
„Uitați-vă ce se întâmplă pe piața laptelui. Aveam laptele la poarta fabricii la 2 lei 31, 2 lei 35. A scăzut în ianuarie-februarie, am ajuns la 1,70 – 1,73. Astăzi suntem la 1,51 – 1,50 pe lapte. Oamenii sunt disperați, n-au cui să vândă laptele. Prețul e prea mic, nu-și mai scot cheltuielile. Din păcate ne uităm la raft, prețul la raft nu scade. Există o panică și în rândul companiilor, și companiile încearcă să se pună la adăpost, să-și facă provizii, pentru că nu știu cât o să dureze criza asta”.
Dependența României de importuri pentru produse care ar putea fi cultivate cu ușurință pe plan local a devenit o vulnerabilitate strategică ce alimentează inflația. Orice devalorizare a leului în raport cu moneda europeană anulează orice șansă de ieftinire, deoarece prețurile produselor de import sunt recalculate instantaneu.
„E inadmisibil să consumăm cartofi din Spania, din Olanda, ceapa e din Egipt, usturoiul e din China, morcovii din Turcia. Astea sunt produse care cresc și la noi! Iar creșterea cursului euro va împinge prețurile imediat. Legumele și fructele de săptămâna asta sau de la începutul săptămânii viitoare vor fi importate pe noul curs euro, pe 5,3 cât o să fie luni poate… asta o s-o vedem imediat în preț”, a arătat Feliciu Paraschiv.
Ca soluție pentru redresarea producției interne, Paraschiv propune un mecanism de protecție bazat pe standarde riguroase de calitate, care să acționeze ca o barieră în fața produselor extracomunitare.
„Ar trebui să găsim un mecanism prin care să subvenționăm agricultura, să blocăm importurile. Usturoiul din China dacă vine, trebuie să aibă niște certificate de calitate pe care chinezul nu poate să mi le dea niciodată. Și atunci e clar că se blochează importul, iar agricultorii noștri vor găsi oportunitatea să planteze fără discuție”.
Privind spre viitor, vicepreședintele ANCMMR conturează un scenariu marcat de un pesimism realist. Acesta trage un semnal de alarmă cu privire la tabloul economic al toamnei, care se află deja sub o presiune uriașă din cauza suprapunerii mai multor factori critici.
„Tabloul economic din toamnă nu are premisele să arate foarte bine pentru că s-au strâns foarte mulți factori: creșterea prețului la energie, prețul la carburant, inflația și creșterea cursului de schimb euro. Prețul de la raft e un barometru care ne spune ce se întâmplă în economie. În spatele prețului avem foarte, foarte multă presiune”.
Adaugă comentarii