Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României s-a întrunit în ședință astăzi, 8 noiembrie 2024, și a luat o serie de decizii, precum menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. O altă decizie luată astăzi a fost aceea de menținere a nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale
instituțiilor de credit.
Pe de altă parte, specialiștii BNR au analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2024.
“Rata anuală a inflației s-a redus în septembrie la 4,62 la sută, de la 5,10 la sută în august 2024. Scăderea a fost determinată în principal de ieftinirea combustibililor și energiei, cu precădere pe fondul descreșterii cotației țițeiului, al cărei impact l‑a devansat pe cel generat de noile creșteri de prețuri înregistrate în această lună de bunurile alimentare și de produsele din tutun.
Pe ansamblul trimestrului III 2024, rata anuală a inflației a continuat să se reducă, dar mai lent decât în precedentele trei luni, precum și în comparație cu previziunile. Față de luna iunie, ea s‑a diminuat în septembrie cu 0,32 puncte procentuale (de la 4,94 la sută), în condițiile în care scăderile ample de dinamică consemnate în acest interval de prețurile administrate și de prețul combustibililor – sub influența unor efecte de bază și a descreșterii neașteptate a cotației țițeiului – au fost în mare parte contrabalansate ca impact de creșterea prețurilor alimentelor și într-o mică măsură a prețului energiei electrice, prioritar pe fondul secetei severe din acest an.
În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a încetinit trendul descendent pe ansamblul trimestrului III, inclusiv în raport cu prognoza, reducându-se în septembrie la 5,6 la sută, de la 5,7 la sută în iunie. Decelerarea a continuat să fie antrenată de efectele de bază dezinflaționiste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare și de dinamica descrescătoare a prețurilor importurilor. Acțiunea acestor factori a fost mult atenuată în acest interval de efectul statistic nefavorabil manifestat pe segmentul alimentelor procesate și de majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, precum și de costurile salariale crescute, transferate cel puțin parțial asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt încă înalte și al cererii solide de bunuri.”
Mai multe detalii, AICI.
Adaugă comentarii