Cândva extrasă din munte cu târnăcopul și folosită ca monedă în târgurile de altădată, pentru a fi schimbată pe cereale sau alte alimente, sarea de la Lopătari a devenit astăzi una dintre cele mai spectaculoase comori naturale ale Buzăului. Formate în urmă cu 10–20 de milioane de ani, depozitele uriașe de sare gemă au fost împinse spre suprafață de forțele tectonice dând naștere unui impresionant munte de sare ce se întinde pe aproape 5 kilometri lungime și 2 kilometri lățime.
Peisajul pare desprins dintr-o altă lume, iar canionul de sare a devenit una dintre cele mai impresionante atracții din Geoparcul Ținutul Buzăului. Dacă pentru turiști locul înseamnă un cadru spectaculos și fotografii de neuitat, pentru marile nume ale geologiei mondiale zona reprezintă un adevărat laborator în aer liber. Specialiștii spun că aici se află poate singurul loc din lume unde sarea poate fi observată direct la suprafață într-o climă temperată, o raritate care le oferă cercetătorilor șansa de a studia cu ușurință procesele de formare și transformare ale sării, chiar în mediul natural.
Fascinați de unicitatea și importanța științifică a locului, peste 30 dintre cei mai renumiți cercetători din lume în domeniul studiului sării, veniți din peste 20 de țări, au ajuns zilele trecute la canionul de sare din Buzău. Din delegație a făcut parte și Dan Palcu, geologul român intrat în Cartea Recordurilor. Vizita, organizată de Institutul Geologic al României, a avut ca scop prezentarea spectaculoaselor particularități geologice din zona Prahova–Buzău, considerată un adevărat tezaur pentru comunitatea științifică internațională.
” Noi suntem un grup internațional de cercetători, în moment de față avem 36 de invitați străini din toată lumea, din Brazilia, din Iran, din Israel, din cam toată Europa, care sunt somnități în știința sării. Ei lucrează pe sare în diferite aspecte și sunt foarte interesați de zona noastră pentru că este specială. În cea mai mare parte a lumii nu există posibilitatea de a vedea sarea la zi. Sarea este sub pământ, în zona asta practic tot ținutul Buzăului joacă pe sare. Sub ținutul Buzăului, sarea dă naștere Vulcanilor Noroioși, dă naștere Focului Viu, dă naștere Platoului de la Meledic. Și atunci aici este foarte, foarte accesibil să aplici sau să vezi cum știința pe care tu o creezi funcționează la zi și de asta toată lumea este foarte interesată să vadă sarea de Buzău. Sub Marea Mediterană există 2 km de sare și oamenii care studiază sare din Marea Mediterană au un singur loc în care pot să o studieze la zi. Așa că e multă sare, dar puțină la vedere. Noi avem multă sare la vedere și atunci putem să colaborăm și să aducem acești oameni să vadă sarea pe care o studiază, dar nu o pot vedea”, ne-a explicat Dan Palcu.
Canionul de sare i-a impresionat imediat pe cercetătorii străini. Timp de minute întregi, aceștia au analizat fiecare colț de relief care li s-a părut interesant, au făcut fotografii și au colectat probe pentru a le studia ulterior în laboratoarele universităților din țările lor sau pentru a le folosi ca material didactic în fața studenților.
Dincolo de peisajul spectaculos, canionul de sare prezintă și un important interes economic pentru geologi. Specialiștii spun că de aceste diapire de sare sunt legate zăcămintele de petrol, structurile fiind considerate adevărate capcane naturale pentru hidrocarburi.
”Aceste diapire de sare sunt legate zăcăminte de petrol pentru că prin ridicarea sării formează capcane de petrol și unde e sare e și petrol și de aceea se sapă în Golful Mexic, dar și la noi. Multe zăcăminte de petrol de la noi din țară sunt legate de structurile diapire. (…) Interesul este și pentru sare ca atare, dar mai mult și pentru zăcămintele de petrol legate de aceste structuri diapire”, a mai spus dr. Marius Stoica, profesor la
Universitatea din București.
De altfel, Dan Palcu, cunoscutul geolog român care a intrat în Cartea Recordurilor, spune că la nivel mondial se lucrează la realizarea unei hărți digitale globale a siturilor saline remarcabile, iar intenția este ca și Buzăul să fie inclus pe această hartă. Un obiectiv care necesită însă multă documentare și cercetare. Până atunci, specialistul îi îndeamnă pe oameni să profite de interesul tot mai mare al cercetătorilor străini și să promoveze întreg Geoparcul Ținutul Buzăului, un loc care impresionează atât prin peisajele sale unice, cât și prin poveștile păstrate din generație în generație.
În concluzie, pentru Buzău, această comoară naturală are șansa de a deveni nu doar un simbol al patrimoniului local, ci și un punct de referință pe harta internațională a cercetării geologice. Mai mult, masivul de sare de la Lopătari a deținut, până în urmă cu aproximativ o jumătate de secol, un record mondial datorită celei mai lungi peșteri de sare din lume, care măsura peste 3 kilometri. În prezent însă, din cauza instabilității terenului, peștera nu mai poate fi vizitată.
Adaugă comentarii