Cârnați de Pleșcoi, babic, covrigi de Buzău, roșii zemoase și ceapă cu tradiție – toate sunt parte din comoara gastronomică a județului Buzău. Însă pot aceste delicatese să pună cu adevărat județul pe harta turismului culinar din România?
Fostul senator Vlad Pufu crede că da. Și merge mai departe cu o propunere concretă: restaurantele, pensiunile și punctele gastronomice care includ produse buzoiene în meniu ar trebui sprijinite printr-un parteneriat cu autoritățile locale – fie prin promovare, fie prin susținere administrativă sau chiar avantaje fiscale.
„Trebuie să agregăm totul într-un concept coerent. Sunt programe la Consiliul Județean și la Ministerul Turismului și la cel al Economiei care pot susține asta”, spune Vlad Pufu, care subliniază că gastronomia poate deveni un pilon esențial în strategia de dezvoltare turistică a județului.
Vlad Pufu a vorbit, la Focus TV, despre cum se poate crea un ecosistem local bazat pe identitate culinară: un parteneriat între administrație, antreprenori și tradiție.
Nu este o idee nouă pentru el – ci una pe care o promovează de peste două decenii. Într-o postare recentă, fostul senator amintește cum, încă din 2004, a inițiat branduirea produselor buzoiene și a organizat timp de șase ani consecutivi Festivalul mărcilor tradiționale buzoiene – un eveniment devenit emblematic.
”Preocuparea mea pentru tradiția gastronomică datează de cel puțin 20 de ani. Prin 2004 am început branduirea produselor buzoiene, așa, cu mijloacele de care dispuneam, pe cont propriu, încercând să pun cap la cap sponsori, autorități, producători, comercianți. Timp de 6 ani consecutiv am organizat, în Crâng, precum și în centrul Buzăului, 𝐅𝐞𝐬𝐭𝐢𝐯𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐦ă𝐫𝐜𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐛𝐮𝐳𝐨𝐢𝐞𝐧𝐞, al cârnaților de Pleșcoi, al covrigilor de Buzău și al vinurilor de Pietroasa! Mega eveniment! 6 ediții, relatate și promovate de toată presa locală și națională. Așa a aflat fiecare român că aceste produse binecuvântate au apartenenți și strămoși: 𝐛𝐮𝐳𝐨𝐢𝐞𝐧𝐢𝐢!”, scrie Vlad Mircea Pufu.
Evenimentul a adus împreună producători locali, autorități și presă națională. În 2007, în Piața Dacia din Buzău, a cântat chiar și trupa suedeză REDNEX, care, după show, a gustat din toate bunătățile locale.
„Vă garantez că au plecat încântați!”, își amintește fostul senator.
Mai mult decât atât, fundația sa a sponsorizat cercetări de arhivă privind originea produselor locale, oferind astfel o bază solidă pentru ceea ce astăzi este promovat drept specific buzoian. Pufu crede că această identitate culinară trebuie tratată cu seriozitate și integrată într-un plan coerent de dezvoltare locală.
Slow Food Buzău, Geoparcul UNESCO, târgurile locale – toate contribuie deja la punerea în valoare a produselor tradiționale. Turiști din străinătate vin special să guste cârnați de Pleșcoi sau zacuscă de casă în zona Tisău. La marile târguri naționale, Buzăul se face remarcat prin simplitate și gust autentic: covrigi calzi, vinuri de Dealul Mare, mezeluri artizanale.
Dar potențialul nu este încă pe deplin exploatat.
„Continui să cred că trebuie să tratăm mai atent și să integrăm într-un concept specific această formă de identitate pentru turismul local. Acest plus poate crea locuri de muncă și aduce plusvaloare întregii comunități”, mai spune Vlad Pufu.
Adaugă comentarii