Joi, Consiliul Local Municipal va trebui să decidă asupra solicitării avansate de conducerea Primăriei, prin proiect de hotărâre, de a contracta un împrumut de 20 de milioane de euro. Problema nu este doar valoarea noului împrumut, ci și cheltuielile pe care Primăria și-a propus să le acopere din acești bani. Jumătate din acești bani, adică 10 milioane de euro (500 de miliarde de lei vechi), se vor cheltui pentru a ridica o clădire care va fi oferită Ministerului Afacerilor, în schimbul unui teren primit de la minister, în anul 2022, care, în actele statului, valorează de 15 ori mai puțin.
Un nou sediu pentru ISU este prețul enorm pe care Primăria a acceptat să îl plătească MAI pentru a obține terenul de pe Șoseaua Brăilei.
Cronologia trocului inegal, din 2021 până în prezent
Transferul terenului de 12,06 ha către Primăria Municipiului Buzău a fost finalizat prin Hotărârea Guvernului nr. 1435/2022, în urma demersurilor oficiale și solicitărilor Consiliului Local Municipal, care au început în anul 2021, prin aprobarea proiectului de hotărâre nr. 238/2021, “pentru aprobarea solicitării de trecere din domeniul public al Statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne prin U.M. 0838 Buzău în domeniul public al U.A.T Municipiul Buzău şi administrarea Consiliului Local al Municipiului Buzău a terenurilor înscrise în Cărțile Funciare nr. 72695 și 72696 a U.A.T. Municipiul Buzău”.
Actul normativ care a consfințit transferul de proprietate din domeniul public al statului în cel al municipiului a fost adoptat de Guvern, în noiembrie 2022.
Atunci, terenul era doar un câmp la marginea orașului, încadrat în extravilan și valora oficial, potrivit valorii de inventar din actul guvernmental prin care s-a realizat transferul, aproximativ 660.000 de euro. Este vorba despre fosta gospodărie agrozootehnică a Jandarmeriei, situată în municipiul Buzău, pe Șoseaua Brăilei DN 2B.
Între timp, în 2024, Primăria a schimbat încadrarea terenului și l-a trecut în intravilan, transformându-l astfel într-un imobil care permite ridicarea de construcții pe suprafața sa, prin HCL 63/2024, prin care se aprobă PUZ-ul în zona respectivă.
Condiția transferului a fost ca Primăria să construiască din banii proprii un nou sediu ISU pe lotul mai mic, defalcate din suprafața de 12 hectare, iar lotul cel mare rămâne la municipalitate pentru construirea unui hub-ul de transport.
Povara desproporținată pusă pe umerii buzoienilor
Marea problemă a acestei tranzacții nu este oportunitatea dezvoltării, ci sursa de finanțare. Totul se realizează din credit bancar. Primăria se împrumută cu 10 milioane de euro (jumătate din împrumutul bancar de 20 de milioane de euro, pe care intenționează să-l contracteze) pentru a onora datoria către MAI pentru un teren a cărui valoare de inventar este de doar 0,66 milioane euro. Practic, orașul plătește de 15 ori prețul terenului.
În loc ca MAI să își construiască sediul din bugetul național, sarcina este transferată pe spatele contribuabilului buzoian.
Cele 10 milioane de euro reprezintă doar suma principală. Fiind un credit bancar, buzoienii vor plăti în plus dobânzi și comisioane bancare care pot dubla, în timp, costul real al clădirii.
Practic, buzoienii se împrumută la bancă și vor plăti dobânzi timp de 15 ani pentru a ridica o clădire pe care o va folosi Ministerul Afacerilor Interne. În mod normal, astfel de sedii se construiesc cu bani de la Guvern, nu din buzunarul unui oraș de provincie, înglodat deja în datorii.
Riscul major, clauza de reversibilitate, prevăzută în hotărârea de Guvern
Una dintre cele mai dure condiții din actul guvernamental este clauza de reversibilitate, prevăzută la articolul 4, unde se specifică termenul de 7 ani pe care Primăria îl are la dispoziție pentru a realiza și a oferi ministerului sediul cel nou, în schimbul terenului. Dacă lucrarea nu este gata la timp, potrivit clauzei menționate mai sus, ministerul își terenul înapoi cu tot ce s-a construit pe el. Într-un astfel de scenariu, buzoienii rămân doar cu datoria la bancă.
Dacă Guvernul a consfințit acest schimb inegal, prin HG nr. 1435, în anul 2022, înseamnă că Primăria mai are la dispoziție doar 2 ani pentru realizarea acestei investiții. Dar într-un context economic instabil, ca cel pe care îl traversăm, un termen de 7 ani pentru finalizarea unei investiții de o asemenea anvergură este foarte riscant pentru buzunarele contribuabililor buzoieni. Nimeni nu ne garantează că licitațiile pe care le presupune realizarea investiției pe care Primăria trebuie să o dea la schimb nu vor fi blocate și că nu va fi depășit termenul de 7 ani.
Nu avem nicio dovadă în acest moment că ar exita vreo garanție de la Guvernul României care să asigure Primăria că, în cazul în care transferul terenului va fi revocat, statul va despăgubi municipiul Buzău în vreun fel.
Administrația locală justifică acest credit prin necesitatea realizării unui hub de transport modern și a unui depou, obiective pe care le prezintă ca fiind esențiale pentru atragerea altor zeci de milioane de euro din fonduri UE, se arată în actul normativ prin care CLM Buzău a aprobat acest schimb. În documentele Primăriei se precizează că proiectul urmărește creșterea mobilității urbane și conectarea cu Autostrada A7, cu un termen de implementare de 7 ani. Totuși, prețul de intrare în această afacere demonstrează că municipalitatea a făcut o afacere proastă, pe spinarea noastră.
Adaugă comentarii