Joi, Consiliul Local Municipal va trebui să decidă asupra solicitării avansate de conducerea Primăriei, prin proiect de hotărâre, de a contracta un împrumut de 20 de milioane de euro. Problema nu este doar valoarea noului împrumut, ci și cheltuielile pe care Primăria și-a propus să le acopere din acești bani. Jumătate din acești bani, adică 10 milioane de euro (500 de miliarde de lei vechi), se vor cheltui pentru a ridica o clădire care va fi oferită Ministerului Afacerilor, în schimbul unui teren primit de la minister, în anul 2022, care, în actele statului, valorează de 15 ori mai puțin.
Un nou sediu pentru ISU este prețul enorm pe care Primăria a acceptat să îl plătească MAI pentru a obține terenul de pe Șoseaua Brăilei.
Cronologia trocului inegal, din 2021 până în prezent
Transferul terenului de 12,06 ha către Primăria Municipiului Buzău a fost finalizat prin Hotărârea Guvernului nr. 1435/2022, în urma demersurilor oficiale și solicitărilor Consiliului Local Municipal, care au început în anul 2021, prin aprobarea proiectului de hotărâre nr. 238/2021, “pentru aprobarea solicitării de trecere din domeniul public al Statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne prin U.M. 0838 Buzău în domeniul public al U.A.T Municipiul Buzău şi administrarea Consiliului Local al Municipiului Buzău a terenurilor înscrise în Cărțile Funciare nr. 72695 și 72696 a U.A.T. Municipiul Buzău”.
Actul normativ care a consfințit transferul de proprietate din domeniul public al statului în cel al municipiului a fost adoptat de Guvern, în noiembrie 2022.
Atunci, terenul era doar un câmp la marginea orașului, încadrat în extravilan și valora oficial, potrivit valorii de inventar din actul guvernmental prin care s-a realizat transferul, aproximativ 660.000 de euro. Este vorba despre fosta gospodărie agrozootehnică a Jandarmeriei, situată în municipiul Buzău, pe Șoseaua Brăilei DN 2B.
Între timp, în 2024, Primăria a schimbat încadrarea terenului și l-a trecut în intravilan, transformându-l astfel într-un imobil care permite ridicarea de construcții pe suprafața sa, prin HCL 63/2024, prin care se aprobă PUZ-ul în zona respectivă.
Condiția transferului a fost ca Primăria să construiască din banii proprii un nou sediu ISU pe lotul mai mic, defalcate din suprafața de 12 hectare, iar lotul cel mare rămâne la municipalitate pentru construirea unui hub-ul de transport.
Povara desproporținată pusă pe umerii buzoienilor
Marea problemă a acestei tranzacții nu este oportunitatea dezvoltării, ci sursa de finanțare. Totul se realizează din credit bancar. Primăria se împrumută cu 10 milioane de euro (jumătate din împrumutul bancar de 20 de milioane de euro, pe care intenționează să-l contracteze) pentru a onora datoria către MAI pentru un teren a cărui valoare de inventar este de doar 0,66 milioane euro. Practic, orașul plătește de 15 ori prețul terenului.
În loc ca MAI să își construiască sediul din bugetul național, sarcina este transferată pe spatele contribuabilului buzoian.
Cele 10 milioane de euro reprezintă doar suma principală. Fiind un credit bancar, buzoienii vor plăti în plus dobânzi și comisioane bancare care pot dubla, în timp, costul real al clădirii.
Practic, buzoienii se împrumută la bancă și vor plăti dobânzi timp de 15 ani pentru a ridica o clădire pe care o va folosi Ministerul Afacerilor Interne. În mod normal, astfel de sedii se construiesc cu bani de la Guvern, nu din buzunarul unui oraș de provincie, înglodat deja în datorii.
Riscul major, clauza de reversibilitate, prevăzută în hotărârea de Guvern
Una dintre cele mai dure condiții din actul guvernamental este clauza de reversibilitate, prevăzută la articolul 4, unde se specifică termenul de 7 ani pe care Primăria îl are la dispoziție pentru a realiza și a oferi ministerului sediul cel nou, în schimbul terenului. Dacă lucrarea nu este gata la timp, potrivit clauzei menționate mai sus, ministerul își terenul înapoi cu tot ce s-a construit pe el. Într-un astfel de scenariu, buzoienii rămân doar cu datoria la bancă.
Dacă Guvernul a consfințit acest schimb inegal, prin HG nr. 1435, în anul 2022, înseamnă că Primăria mai are la dispoziție doar 2 ani pentru realizarea acestei investiții. Dar într-un context economic instabil, ca cel pe care îl traversăm, un termen de 7 ani pentru finalizarea unei investiții de o asemenea anvergură este foarte riscant pentru buzunarele contribuabililor buzoieni. Nimeni nu ne garantează că licitațiile pe care le presupune realizarea investiției pe care Primăria trebuie să o dea la schimb nu vor fi blocate și că nu va fi depășit termenul de 7 ani.
Nu avem nicio dovadă în acest moment că ar exita vreo garanție de la Guvernul României care să asigure Primăria că, în cazul în care transferul terenului va fi revocat, statul va despăgubi municipiul Buzău în vreun fel.
Administrația locală justifică acest credit prin necesitatea realizării unui hub de transport modern și a unui depou, obiective pe care le prezintă ca fiind esențiale pentru atragerea altor zeci de milioane de euro din fonduri UE, se arată în actul normativ prin care CLM Buzău a aprobat acest schimb. În documentele Primăriei se precizează că proiectul urmărește creșterea mobilității urbane și conectarea cu Autostrada A7, cu un termen de implementare de 7 ani. Totuși, prețul de intrare în această afacere demonstrează că municipalitatea a făcut o afacere proastă, pe spinarea noastră.
De parcă ar interesa pe cineva!?!
E vreo instituție interesată?
Nici măcar pe locuitorii orașului nu ii văd interesați.
Altfel nu se putea ajunge până aici.
Un altfel de “Spitalul Municipal”!
1. În zona aia nu era vorba să facă un depozit de legume-fructe cu frig, pentru legumicultorii din județ, ”o piață de gross pentru legume românești”? Întreb retoric, pentru că asta era destinația inițială stabilită prin hclm nr. 126/2019.
2. Apoi, prin hclm nr. 217 tot din 2019, se adaugă necesitatea trecerii terenului respectiv din proprietatea statului și administrarea MAI în domeniul public și administrarea municipiului, pentru prima dată apărând și condiția ca, dacă după 7 ani de la data preluării terenului prin hotărâre de guvern, acesta să revină în proprietatea și administrarea statului (prin MAI).
3. În 2020, prin hclm 169, se schimă complet și total destinația, păstrându-se restul de obligații și termene, astfel:
– hub de mobilitate urbană durabilă;
– realizarea unei unități de intervenție pentru situații de urgență;
– înființarea unui Centru al Registrului Auto Român.
4. În 2022, prin hclm 229, se REVOCĂ, tot complet și total, hclm inițială, 126/2019.
5. Noua hotărâre detaliază structura terenului, format din două loturi unul de 9,87 ha și celălalt de 2,18 ha, precum și faptul că pe primul urmează a se realiza hub-ul de transpor iar pe cel de-al doilea unitatea ISU.
6. Totodată se stipulează și faptul că, după finalizarea celui de-al doilea obiectiv (centrul ISU), acesta rumează a fi repus în proprietatea statului.
7. În mod STUPEFIANT, dacă AMBELE investiții nu sunt realizate în termenul de 7 ani, adică și HUB-ul de transpor local dar și centrul ISU, prin protocol stabilit prin HG-ul de transmitere al dreptului de proprietate, TOT TERENUL va reveni în proprietatea și administrarea statului.
8. Prin hclm 310/2022 se aduce o ultimă modificare prin scoaterea sitagmei ”precum și declararea acestora din bunuri de interes național în bunuri de interes local”, din două motive:
– edilii nu au argumentat în hclm de ce terenul nu mai este de de interes național;
– trecerea în domeniul public al municipiului, adică și schimbarea ”interesului”, se petrece automat DUPĂ aprobarea HG-ului de transmitere al dreptului de propritate.
9. Actul normativ inițial, pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, este HG 1705/2006.
10. Înainte de a fi abrogat, prin HG 1002/2025, acesta fost modificat prin HG 186/2023 privind actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Afacerilor Interne U.M. 0838 Buzău (Inspectoratul de Jandarmi Județean Buzău), ca urmare a reevaluării, precum și trecerea acestuia în domeniul public al municipiului Buzău.
11. În această ultimă HG se aprobă transferul în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial (nr. 198/08.03.2023), fapt care înseamnă că termenul de 7 ani curge de la data de 8 APRILIE 2023.
12. Totodată se menține clauza ca, dacă AMBELE obiective nu sunt realizate în termenul indicat, terenul format din cele două loturi va reveni în proprietatea statului, chiar dacă una dintre investiții – dacă se realizează, va rămâne în proprietatea și administrarea municipiului și suprafața va trece în inventarul bunurilor publice ale orașului, în vreme ce a doua investiâie (ISU), dacă se realizează, ORICUM va fi redată în proprietatea și administrarea statului (prin MAI).
13. Actul normativ creează și o situație absurdă, respectiv:
– dacă primăria realizează prima dată centrul ISU și nu mai reușește și HUB-ul de transport local, în termenul stipulat, municipiul pierde din administrare și acel lot, de 9,8 ha;
– dacă face HUB-ul primul și nu mai apucă și centrul ISU, rămânem și fără HUB, și fără terenuri;
14. Dacă până la data de 8 APRILIE 2030 primăria nu recepționează AMBELE investiții de pe cele două loturi, terenul revine de la sine statului iar orașul rămâne cu un credit de 20 de milioane de euro contractat de rambursat, cu dobânzile aferente.
15. Relevant este faptul că, prin PROIECTUL de hclm nr. 87 introdus pentru dezbatere în ședința din 30 aprilie 2026, prin care se solicită aprobarea contractării de către municipiu a unui (alt) credit de 98.466.000 lei, din care 51.321.000 lei sunt alocați realizării centrului ISU, nu este menționat și HUB-ul de transport local. După cum deja știm de la HUB-ul din Barierea Ploiești, o astfel de construcție necesită cel puțin 16 milioane lei.
16. Tot după modelul deja patentat, valoarea investițiilor, sau chia investiții în sine, pot suferi modificări sau DISPARIȚII cu totul din lista aprobată inițial de către consilieri, iar banii realocați.
CONCLUZII
17. Chiar dacă nu se construiește niciun obiectiv sau doar unul și municipiul pierde din proprietate și administrare lotul de 9,87 ha, terenurile din jur au fost introduse în INTRAVILAN, pe cheltuiala orașului.
18. Ingineria este deja în funcțiune în cazul hclm-urilor nr. 207/2022 și 222/2023 de aprobare a donațiilor celor terenuri (de 2,4 respectiv 4,69 ha) de către ASOCIAȚIA UMANITARĂ AGRINVEST.
19. Cele două loturi au deocamdată regimul juridic de teren arabil intravilan, cu valoarea de piață de 3.837.306 lei respectiv 1.460.100 lei.
20. Cele două terenuri sunt situate la limita superioară (la marginea) granițelor administrative ale municipiului, branșarea la utilități implicând gratuit și restul de terenuri de la ieșire din municipiu până în zona Hanul lui Țintă.
21. Condiția impusă de către donator este ca, dacă după 7 ANI de la donație (2029 și 2030) nu se realizează Spitalul Municipal (complex de sănătate) pe curți-construcții, pentru că orice proiect începe cu legalitatea încadrării juridice a terenului.
22. În 2025, potrivit Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, terenul arabil intravilan în Buzău costa între 39 și 11 euro/mp, în funcție de zonare, C sau D. Cele două loturi donate au fost evaluate la 32 E/mp (cel mai mic) și 6 E/mp terenul de 4,69 ha.
23. Potrivit aceleiași entități, terenul curți-construcții, în cele două zone, costă între 39E/mp (zona D) și 52E/mp (zona C). Adăugând și utilitățile care abia va apuca primăria să le aducă în zonă în cei 3 și respectiv 4 ani rămași, se poate concluziona că FUNDAȚIA poate reprimi un teren cu o valoarea de piață între 75-190E/mp, potrivit nomenclatorului pentru anul 2025 emis de UNNPR.
24. Întrucât momentan zona este pârloagă, nu există măcar partea documentară, nu mai deiscutăm despre identificarea unei surse de finanțare, țin să felicit de pe acum FUNDAȚIA UMANITARĂ AGRINVEST pentru minunatul biznis reușit dar și proprietarilor de terenuri din zona respectivă. YOU DID IT, BOYS!!!
25. Referitor la povestea cu terenul de la MAI, ar trebui investiți câteva zeci de lei și vizionat la ANCPI ce alte terenuri din zonă mai sunt vizate de schimbarea gratuită (cu bani publici adică) a regimului juridic precum și de rețeaua de utilități, tot gratuită (tot cu bani publici). La ieșirea spre Vernești Preafericitul este defunctul Leu și tot neamul lui plus partenerii de exemplu.
26. Foarte tare inițiativa de a-l îmbolnăvi de nervi și ficat pe toma!!!
La (21) este vorba că, dacă în 7 ani de la donație nu se realizează investiția, terenul, transformat, în acești 3-4 ani cât mai sunt, din arabil intravilan în curți-construcții și cu utlități ”la poartă”, revine în proprietatea ASOCIAȚIEI (fundației). Pentru transformarea regimului juridic a plătit chiar ASOCIȚIA ni s-a spus, în mărinimia ei, 50.000 euro parcă.