Ministerul Dezvoltării a publicat prima hartă de risc seismic a României. Harta este una interactivă. Pe de o parte îi ajută pe oameni să afle ce risc seismic există în zona în care locuiesc, iar pe de altă parte ajută autoritățile să acceseze fonduri pentru consolidări. Potrivit hărții, cel mai mare risc există în zona seismică Vrancea. Harta cuprinde inclusiv un tabel cu localitățile unde accelerația terenului este cea mai mare, de cel puțin 0,15 g. Practic, este vorba despre zona epicentrală sau din apropiere, care este delimitată din zona Adjud, Vrancea, include orașele Mărășești, Focșani, Rm. Sărat, Buzău și Mizil, până la Ploiești.
În județul Buzău, mai mult de jumătate dintre localități au valoarea maximă a acceleraţiei terenului, adică 0,40 g, iar restul se încadrează la următoarea valoare, de 0,35 g. Harta poate fi consultată AICI.
Odată publicată harta, autoritățile din zonele cu risc seismic ridicat vor putea cere fonduri pentru consolidarea clădirilor (locuințe, instituții publice, școli, spitale, biserici, etc.), dar și pentru expertizarea imobilelor șubrede. Acest lucru este extrem de important, mai ales ținând cont de faptul că expertizele în cazul celor mai multe clădiri cu risc seismic au expirat.
În municipiul Buzău, de exemplu, în anul 2005, 44 imobile au fost experizate și încadrate în clasa 1 de risc seismic. Inginerul Viorel Constantinescu, specialist în structuri de rezistență, cel care s-a ocupat de expertiza din urmă cu 20 ani, spune că sunt câteva zone clare cu blocuri vulnerabile în caz de cutremur major.
“Blocurile din zona centrală a municipiului Buzău sunt blocuri făcute în anul 1960, ele au un sistem structural realizat în principal din pereți din zidărie de cărămidă, niște planșee din fâșii și un beton de foarte proastă calitate, care beton s-a exprimat în sensul că un balcon la un bloc în zona centrală a căzut acum vreo 10 ani. Considerând că materialele sunt de foarte proastă calitate și luând în calcul toate elementele, fără doar și poate că ele au fost incluse în această clasă de risc seismic 1. De asemenea, alte blocuri un regim de înălțime tot P+4 în zona Bazar, unde este o problemă legată de fundații, sunt aproape singurele blocuri din Buzău care n-au subsol. Absența unui subsol înseamnă absența unor fundații rigide, să n-ai fundații rigide la bază, acel subsol din beton armat, este un pericol, mai ales pe un teren care are și lentile de mâl. Atunci, noi în analiză am propus să se facă o investigare amănunțită a terenului și dacă întâlnim lentile, să luăm măsurile în consecință, însă acest lucru nu s-a realizat. “
O structură similară cu cea a blocurilor de la Bazar au și cele din cartierul Crâng, care, însă, au un avantaj important, spune inginerul Constantinescu.
“Marea majoritate a blocurilor din Crâng sunt similare, ca structură, cu cele din zona Bazarului, dar acestea au acel subsol rigid. Deci, din punctul acesta de vedere, sunt mai puțin vulnerabile, un punct de vedere foarte important, pentru că Buzăul, spre deosebire de alte orașe, are un avantaj în fața cutremurului, și anume faptul că Buzăul este fundat, dacă vreți, pe un orizont de balast care are grosimi foarte mari și care joacă un rol important în manifestarea seismică.”
Între timp, însă, expertiza tehnică a expirat, așa că fostele buline roșii care indicau clădiri șubrede au fost date jos. Autoritățile locale au accesat, în ultimii ani, fonduri prin PNRR pentru consolidarea a circa 30 de imobile. Însă, o situație exactă a clădirilor care prezintă risc de prăbușire în caz de cutremur nu există. Ar putea fi realizată, în viitorul apropiat, prin accesarea fondurilor puse la dispoziție de Ministerul Dezvoltării tocmai pentru astfel de expertize.
Sunt mai multe programe prin care autoritățile din zonele cu risc seismic pot accesa bani pentru consolidarea clădirilor. Potrivit Ministerului Dezvoltării, la nivel național au fost deja semnate 66 de contracte de finanțare prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, 30 de contracte prin PNI “Școli sigure și sănătoase”, și două prin Programul național pentru consolidarea spitalelor. De asemenea, sunt și contracte care se derulează prin PNRR, cu bani europeni, prin care sunt consolidate 165 de clădiri publice și 39 de blocuri.
Adaugă comentarii