În doar câteva minute, furtuna devastatoare de marți a distrus ceea ce legumicultorii din Glodeanu Sărat au construit în decenii de muncă. Cerul s-a făcut negru, vântul a început să smulgă totul în cale, iar ploaia torențială a transformat solariile și culturile într-un câmp al dezastrului. Când vijelia s-a oprit, în locul investițiilor de o viață au rămas doar fiare contorsionate, folii sfâșiate și mii de plante distruse.
Printre cei mai afectați se află Ionuț Cîrțoiu, un legumicultor de 36 de ani din Glodeanu Sărat, care a preluat în 2005 afacerea familiei începută încă din 1990. După mai bine de două decenii petrecute în agricultură, spune că nu a văzut niciodată o asemenea nenorocire. În câteva clipe, munca și sacrificiile unei vieți întregi au fost puse la pământ.
”Deci așa ceva nu am văzut! Vijelie, potop, potop, vijelie potop. Brusc, rupere de nori. S-a întunecat. S-a întunecat odată. Nu se mai vedea nimic. Doar fum, vânt, ploaie, apă multă, tunete, fulgere. Totul e la pământ. Daună totală”, a povestit Ionuț Cîrțoiu, legumicultor din Glodenau Sărat.
Din munca sa nu a mai rămas aproape nimic. În urma furtunii, legumicultorul s-a ales cu un dezastru evaluat la zeci de mii de euro.
”2.400 de metri mi-a pus jos la pământ cu roșii. Abia început să m-a recoltat. La 2.000 de metri mi-a rupt folia tot cu roșii în solar care trebuie să învelesc din nou. Nu e o pagubă de 100 de milioane, de 200 de milioane. E o pagubă de peste 30-40 de mii de euro. Că e pagubă și următoarea recoltă, pe care deja o aveam semănat și trebuia să o înființez.Am avut pagubă și în iarnă vreo 6-7 mii de euro și cu întârziere la recoltă”, ne-a povestit Ionuț Cîrțoiu, legumicultor din Glodenau Sărat.
Astăzi și-a adunat prietenii și rudele pentru a mai salva ce se mai poate din rămășițele structurilor de lemn puse la pământ de parcă ar fi fost din plastilină. Printre lacrimi și cu gândul la viitor, oamenii au adunat roșiile coapte rămase nestrivite.
Și tabloul se repetă aproape la fiecare pas din comuna unde cultivarea legumelor este o tradiție care se transmite din generație în generație. Acolo unde natura nu a pus la pământ solarul, a rupt folia, iar astăzi legumicultorii au sărit să culeagă ce era copt și mai putea fi salvat.
Imaginea dezastrului este însă cu adevărat dramatică: mii de metri pătrați cultivați cu castraveți, roșii și varză au fost înecați de apă și legumele distruse.
”Trântite la pământ sunt vreo 5-6 solarii. Pur și simplu le-a făcut una cu pământul. Mai sunt vreo 10-15 solarii pe care le-a rupt folia. Mai sunt mai mulți 30-40 legumicultori care are apă în solar. Dar aia sperăm să retragă. La unii mai mult, la unii mai puțin. Bineînțeles că plantele suferă, oricum ar fi”, a spus Marin Rusu, primarul comunei Glodeanu Sărat.
Acolo unde forța naturii nu a lovit atât de tare, oamenii îi mulțumesc lui Dumnezeu și sar în ajutorul colegilor. Nimeni nu poate rămâne indiferent la drama celor care cu greu o mai pot lua de la capăt, după ce și în februarie au pierdut culturile din cauza viscolului.
”Imaginați-vă un solar trântit la pământ cu roșii în el. Făcut una cu pământul, adică un strat de vreji de roșii peste care s-a așternut folia amestecată cu sârme, cu țeavă, cu lemne și apoi peste ele un strat de apă”, a povestit un legumicultor. Deci e dezastru, după părerea mea. Este dezastru tocmai de aceea eu, care nu am fost… Sunt și eu afectat că a mai intrat apa cu solar. La mine o să vadă urmările peste vreo săptămână, în cultură, pentru că se va înneca rădăcina cu apă și se vor împornăti plantele și așa mai departe. Dar nu sunt ca ei, eu. Prin urmare, las toate urgențele mele, toată treaba mea și mă duc la dânșii și să-i ajut”, ne-a mărturisit Aurelian Cristescu.
De astăzi a început evaluarea oficială a pagubelor, însă legumicultorii nu au mari speranțe. Fac documente, trimit rapoarte, așa cum au mai făcut și în iarnă, și așteaptă fără să fie siguri că cineva îi va auzi.
”Deci a venit sub orice critică, nu pot să vă povestesc. Au venit oamenii astăzi la primărie și le-am luat o declarație. Am vorbit cu domnul director de la Direcția Agricolă. Trebuie să centralizăm, să trimitem către dânșii și să vedem. Așteptăm, acum facem doar hârtii. Și în februarie am avut pagube mult mai mari, din cauza viscolului și a zăpezii. Oamenii plantau, au fărâmat în jur de 100 de solari față de ce a fost ieri. Și tot așa. S-a centralizat, s-a făcut poze, s-a făcut dosare, s-a trimis la Direcția Agricolă. Acum, dacă Guvernul o aproba ceva bine, dacă nu rămâne doar la stadiu așa de hârtii”, a declarat primarul din comuna Glodeanu Sărat, Marin Rusu.
Drama legumicultorilor din Glodeanu Sărat este atât de mare încât unii nu știu dacă își mai pot reveni. Cultivatorii sunt epuizați să vadă cum munca lor este distrusă în doar câteva minute pentru că, din păcate, aceste structuri nu pot fi asigurate, astfel că orice pagubă trebuie acoperită din propriul buzunar.
”Asta înseamnă, în primul rând, un dezechilibru emoțional. În primul rând, omul este demoralizat. Nu mai are putere să meargă înainte. Asta este pierderea cea mai mare. Nu cunosc în profundime situația financiară a fiecăruia, dar gândiți-vă că dacă avea, cum a încercat el să ia bani? Înseamnă că nu are, după ce a investit toată iarna, nici din punct de vedere financiar, oamenii nu stau bine ca să se poată redresa repede. Asta înseamnă că au mare nevoie de ajutor, mare, mare nevoie de ajutor, atât ca a forțe de muncă, în condiții în care oamenii sunt greu de găsit și dacă îi găsesc sunt foarte scumpi și, în al doilea rând, au mare nevoie de susținere financiară pentru că un solar din ăsta se construiește cu foarte mult bani”, a declarat Aurelian Cristescu, legumicultor Glodeanu Sărat.
Cea mai sigură cale pentru a-și reveni ar fi să se împrumute la băncă.
”Nu se știe nici ce mai recuperează din producție…că din solar nu au ce… doar să le tai și să le bagi la foc. Ce să-și revină? Unii s-au dus la bănci, unii au umblat la ce au avut mai vechi, unii s-au mai împrumutat pe la rude. Cât să-și revină dacă pagube au fost în februarie și acum iar?”, a declarat primarul Marin Radu.
Pentru oamenii din Glodeanu Sărat, furtuna de marți nu a distrus doar solarii și culturi, ci și siguranța că munca lor va fi răsplătită. Iar printre scheletele de lemn prăbușite și culturile înecate de apă, rămâne aceeași întrebare apăsătoare: câți dintre acești legumicultori vor mai avea puterea și resursele să o ia de la capăt?
Adaugă comentarii