ANALIZĂ! De ce se ambiționeaza Primăria Buzău să angajeze aceeași firmă de avocatură dacă a pierdut toate procesele până acum? Ce acoperă această practică! Spețele descrise

Utilizarea banilor din bugetul local pentru onorariile avocaților Primăriei Buzău a atras critici vehemente din partea consilierului municipal Irinel Cîrstea, care face o analiză acidă la adresa municipalității. Prin intermediul a două postări pe rețelele sociale, Cîrstea expune ceea ce el consideră a fi o risipă a banilor publici sub pretexte juridice.

În prima postare, liberalul  inventariază eșecurile juridice pe bandă rulantă înregistrate de municipalitate, ridicând întrebări legitime despre oportunitatea contractării acestor servicii externe foarte scumpe, în condițiile în care rezultatele din sălile de judecată par să favorizeze constant orice altă parte, mai puțin interesul public al buzoienilor.

În cea de-a doua postare, liberalul ne expune satira „ Școala românească de economie”, în care personajul principal este primarul anonim al unui oraș anonim, despre care știm doar că este unul “deschis” și că “funcționează după principiile moderne ale economiei circulare”. În narațiunea liberalului, un litigiu al primăriei este de fapt paravanul sub care se transferă o sumă uriașă către un prieten al primarului anonim.

Banii buzoienilor, irosiți pe litigii pierdute

Consilierul municipal Irinel Cîrstea aduce în atenția opiniei publice maniera extrem de controversată în care sunt gestionate  fondurile publice în cazul litigiilor în care este implicată municipalitatea buzoiană. În prima sa expunere de pe Facebook, alesul liberal pune sub semnul întrebării eficiența casei de avocatură care reprezintă municipalitatea, Livescu & Asociații și care a devenit un fel de firmă de casă pentru Primăria Buzău, având în vedere că multe din aceste procese au fost pierdute, iar impactul asupra bugetului local a fost unul major.

Deși ar trebui să fie o soluție de ultimă instanță, angajarea avocaților privați a devenit o practică la Primăria Buzău.

O altă întrebare pe care și-o pune Irinel Cîrstea este de ce plătește Primăria Buzău avocați privați, dacă are propriul compartiment juridic?

“În administrația publică, contractarea serviciilor juridice externe ar trebui să reprezinte o excepție justificată. Primăria Buzău are compartiment juridic propriu, iar avocații ar trebui angajați doar pentru spețe complexe sau specializate. În realitate însă, Primăria Buzău apelează frecvent la firme de avocatură private, costurile fiind suportate integral din bugetul local — adică din taxele cetățenilor.”, subliniază alesul municipal.

În ultimii ani, Consiliului Local Municipal Buzău a aprobat constant achiziționarea de servicii juridice de la casa de avocatură „Livescu & Asociații”, iar o analiză a hotărârilor și a rezultatelor din instanță ridică semne de întrebare privind eficiența acestor investiții. În continuare, Cîrstea enumeră hotărârile adoptate, eșecurile din instanțe și cheltuielile suportate din banii buzoienilor:

• HCLM nr. 64/2024 –  Pentru dosarele 2671/114/2023 și 156/114/2024, primăria a achitat onorarii de analiză (5.000 lei + TVA/dosar) și tarife orare de 450 lei. Rezultatul final, conform Portalului Instanțelor de Judecată, a fost pierderea ambelor procese.
• HCLM nr. 199/2023 –  În litigiul Urbis vs. „Helput și Prietenii”, s-au alocat 70.000 lei. Deși instanța a anulat ulterior hotărârea, o parte din onorarii fuseseră deja încasate de avocați.
• HCLM nr. 234/2023 – Negocieri ratate și costuri inutile, într-o speță cu societatea RER!  În cazul acesta, primăria a plătit 100.000 lei + TVA pentru un proces care s-a finalizat printr-o tranzacție de 2,5 milioane lei,  sumă pe care RER ar fi oferit-o la negocieri încă de la început. Practic, s-a plătit un onorariu substanțial pentru o simplă întâmpinare și o înțelegere preexistentă.
•  HCLM nr. 96/2024 –  Înfrângere în procesul cu societatea Concas! Deși s-au plătit onorarii orare și de studiu de dosar, societatea Concas a câștigat procesul în primă instanță, miza fiind de peste 700.000 lei.

În acest context, Irinel Cârstea ridică o întrebare legitimă privind integritatea și obiectivele acestor contracte de asistență juridică:

„Teoretic, rolul unei firme de avocatură contractate de o primărie este apărarea patrimoniului public și reducerea pierderilor financiare. Având în vedere că rezultatele nu reflectă aceste obiective, apare o întrebare legitimă: ale cui interese sunt apărate în realitate?”, spune liberalul.

Reinventarea economiei circulare: Circuitul banilor publici către buzunare private

Într-o altă postare pe Facebook, intitulată “Școala românească de economie”,  Cîrstea a recurs la o ironie fină, folosind expresii din terminologia specifică neutralității climatice și a economiei verzi, în care anonimatul este doar o formalitate pentru a taxa cât mai explicit faptele personajelor din text.

El arată cum, sub pretextul unor eșecuri juridice controlate, s-au scurs fonduri publice către buzunare private. În viziunea sa, „orașul deschis” nu mai reprezintă transparență, ci o invitație la împărțirea bugetului local între prietenii politici.

Administrația “orașului deschis”a utilizat peste 100.000 de euro din bugetul local, drept „daune de imagine”, pentru un amic al primarului.

Schema a constat în neexecutarea sentinței, urmată de pierderea intenționată a procesului de către avocați, care au omis deliberat termenele limită.

Conform liberalului, “administrația modernă” a reinventat economia circulară. Circuitul este simplu: banii pleacă din buget, fac un scurt popas prin instanțe și revin în economie, însă nu în cea generală, ci în economia privată a unor „băieți deștepți”.

Redăm mai jos textul integral a satirei:

“Școala românească de economie

În orașul deschis, administrația publică funcționează după principiile moderne ale economiei circulare: banii pleacă din buget, se plimbă puțin prin instanțe și revin în economie… dar la cine trebuie

Să presupunem, pur teoretic, că primarul orasului deschis X are un vechi coleg de facultate. Prietenia, cum se știe, e o resursă regenerabilă, mai ales când e alimentată din fonduri publice. Îi dă niște lucrări — nimic exagerat,la prețuri care includ și nostalgie, și inflație anticipată, și un mic bonus pentru amintiri din tinerețe.

Dar cei doi nu se limitează la atât. Au imaginație, curaj și un buget mare de cheltuit. Dar spiritul antreprenorial cere diversificare.

Norocul face că amicul trebuie pus în posesie pe un bun câștigat definitiv în instanță. Situație delicată: legea spune că trebuie pus în posesie, dar băieții nu se grăbesc pentru că au un plan. Primarul refuză executarea hotărârii — nu din răutate, ci din “grijă” față de buget. Dacă l-ar da direct, n-ar mai exista oportunități educative de cum să devalizezi bugetul. Aviz amatorilor.

Aici începe partea educativă.

Prietenul dă în judecată instituția (niciodată persoana fizică, să nu transformăm o prietenie într-o tragedie financiară personală) și cere daune serioase pentru denigrarea imaginii. Imaginea e scumpă — mai ales când e plătită de contribuabili.

Aparatul juridic al primăriei, ocupat cu “n” dosare și 2 oameni, nu reușește să se apere eficient. Se pierde în prima instanță. O întâmplare nefericită, evident.

Dar există apelul — o nouă șansă de arăta lumii ce înseamnă artă în escrocherie.

La apel se angajează o firmă de avocatură „de casă”, adică una care cunoaște foarte bine casa și știe exact unde sunt ușile… Documentele se depun după termenul legal să fie siguri ca nu fac o prostie să câștige apelul, respectiv să piardă banii din buget.

La final iese cum trebuie, se pierde procesul de către primaria X.”