Buzăul își continuă drumul pe calea dezvoltării turismului gastronomic și, pe această direcție, devine foarte importantă și protejarea produselor gastronomice locale. După cârnații de Pleșcoi care au obținut recunoașterea europeană, în 2019, babicul de Buzău parcurge același traseu în vederea înscrierii în registrul produselor cu IGP (indicație geografică protejată). Dosarul pentru recunoașterea europeană a babicului de Buzău a fost transmis, la sfârșitul anului 2023, Comisiei Europene. Între timp, experții europeni au purtat o lungă corespondență cu autoritățile din Ministerul Agriculturii, în parcurgerea etapei de analiză. Au fost și solicitări suplimentare referitoare la elementele care dovedesc faptul că babicul este un produs care aparține geografic teritoriului Buzăului.
”Suntem în faza de verificare a dosarului, faza de analiză. Au fost câteva elemente suplimentare solicitate de Comisie, legate de reputație, pentru ca această denumire să arate că provine din arealul geografic Buzău…Partea cea mai importantă din caietul de sarcini-poate și de aceasta demersurile sunt de durată-este să faci dovada legăturii denumirii produsului cu arealul geografic.” a explicat, într-o declarație pentru Focus Tv, Daniela Popa, consilier superior în Direcția Generală Politici în Industrie Alimentară și Comerț din Ministerul Agriculturii.
În dosarul transmis din România se arată că:
”produsul ,,Babic de Buzău” beneficiază de un renume strâns asociat cu regiunea, în contextul în care sunt peste 100 de ani de producție și comercializare a acestui produs în aria geografică. Spre sfârşitul secolului XVIII, urmare a războaielor ruso-turce, mulţi locuitori bulgari și sârbi au trecut Dunărea și s-au așezat şi în zona Buzăului. Ei au introdus ardeiul iute în condimentarea cârnaților locali, contribuind astfel la definitivarea gustului acestora, precum și la apariția salamului local-Babicul, preparat din carne de vită și de porc, puternic condimentat.”
După cum se știe, ”sârbarii” sunt și astăzi cei mai pricepuți în prepararea după vechea rețetă a babicului de Buzău pe baza căruia s-au dezvoltat și rețete locale așa cum este ciorba de babic sau ciulamaua de babic.
România, spre deosebire de alte țări, are puține produse cu IGP, dar acest lucru se datorează și faptului că a devenit mai târziu membră UE. În acest moment, 14 produse tradiționale românești sunt în Registrul Denumirilor de Origine Protejate şi al Indicaţiilor Geografice Protejate.
Dacă se va obține recunoașterea babicului de Buzău, acesta va devein al doilea produs buzoian, după cârnații de Pleșcoi, înregistrat european. În cazul cârnaților de Pleșcoi, analiza dosarului a durat circa trei ani.
Adaugă comentarii