Actualitate

BNR a luat o nouă hotărâre pentru combaterea efectelor inflației

Banca Naţională a României a mai luat azi o hotărâre menită să limiteze efectele inflaţiei. Potrivit unui comunicat de presă emis de BNR, concret, s-a decis: majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75 la sută pe an, de la 6,25 la sută pe an, începând cu data de 9 noiembrie 2022; majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la sută pe an, de la 7,25 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75 la sută, de la 5,25 la sută pe an, începând cu data de 9 noiembrie 2022; păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară; menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

De asemenea, comunicatul explică și motivațiile hotărârii de marți precum și mecanismele luării acestei decizii:

“Rata anuală a inflației a crescut în septembrie la 15,88 la sută, peste nivelul prognozat, de la 15,32 la sută în luna august, în principal sub influența continuării scumpirii alimentelor procesate și a energiei electrice, contrabalansată doar parțial de ieftinirea combustibililor, pe fondul scăderii cotației petrolului.

Rata anuală a inflației a înregistrat astfel o creștere și în trimestrul III 2022, însă mult mai modestă decât în trimestrele precedente (de la 15,05 la sută în iunie), în condițiile descreșterii dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC pe ansamblul intervalului, cu precădere ca efect al scăderii prețului combustibililor, inclusiv ca urmare a compensării prețului carburanților.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se mărească într-un ritm susținut și superior așteptărilor în trimestrul III, dar încetinit în raport cu prima parte a anului, urcând la 11,9 la sută în septembrie, de la 9,8 la sută în iunie, aproape exclusiv ca urmare a noilor creșteri consemnate de prețurile alimentelor procesate. Astfel, evoluția componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale costurilor crescute cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție. Acestea au fost potențate și în acest trimestru de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în luna septembrie la 13,4 la sută, de la 13,0 la sută în iunie. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în septembrie la 11,8 la sută și la 10,2 la sută, de la 9,3 la sută, respectiv 7,9 la sută în iunie 2022, rămânând însă la valori inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.

Noile date statistice reconfirmă creșterea semnificativ peste așteptări a activității economice în trimestrul II 2022, dar în încetinire considerabilă față de trimestrul precedent, la 1,8 la sută, de la 5,3 la sută în primele trei luni ale anului, implicând o creștere moderată a excedentului de cerere agregată și în acest interval.

Se reconfirmă, de asemenea, decelerarea ușoară a creșterii anuale a PIB în trimestrul II, la 5,1 la sută, de la 6,4 la sută în trimestrul I, însă în condițiile unei structuri modificate a cererii agregate. Astfel, aportul majoritar la creșterea economică a fost adus în acest interval de consumul gospodăriilor populației, iar un altul modest, dar în creștere a venit din partea formării brute de capital fix, în timp ce contribuția variației stocurilor a redevenit negativă. La rândul său, exportul net și-a mărit marginal influența expansionistă în trimestrul II, în condițiile consolidării ecartului pozitiv dintre ritmul de creștere a volumului exportului și cel al volumului importului de bunuri și servicii, ambele în scădere ușoară față de trimestrul I. Drept urmare, soldul negativ al balanței comerciale și-a diminuat ușor dinamica anuală înaltă, inclusiv în contextul relativei restrângeri a decalajului nefavorabil dintre variația în ascensiune a prețurilor importurilor și cea a prețurilor exporturilor, iar deficitul de cont curent și-a înjumătățit avansul în termeni anuali în raport cu media trimestrului precedent, dată fiind și ameliorarea evoluției soldului balanței veniturilor primare.

Cele mai recente date și analize indică o cvasi-stagnare a activității economice în trimestrele III și IV 2022, sub impactul escaladării războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate. Față de aceeași perioadă a anului trecut, PIB își va mări însă probabil considerabil avansul în trimestrul III, pe fondul unui efect de bază, dar în condițiile decelerării creșterii consumului privat.

Relevantă din această perspectivă este scăderea însemnată de dinamică anuală consemnată în iulie-august de comerțul cu amănuntul, dar mai cu seamă de serviciile prestate populației, contrabalansate doar în mică măsură de ușoara redresare a comerțului auto-moto. În același timp, producția industrială și-a amplificat contracția în termeni anuali pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III, în timp ce lucrările de construcții s-au redinamizat puternic în raport cu aceeași perioadă a anului anterior, în principal pe seama celor de pe segmentul nerezidențial și de pe cel al construcțiilor inginerești.

Importurile de bunuri și servicii și-au accelerat însă semnificativ creșterea în termeni anuali în iulie-august, inclusiv pe fondul evoluției nefavorabile a prețurilor externe; ritmul a crescut mai pronunțat decât cel al exporturilor, ceea ce a condus la reamplificarea considerabilă a dinamicii anuale a deficitului comercial față de media trimestrului precedent, și ceva mai modestă a celei a deficitului de cont curent, dată fiind ameliorarea substanțială a balanței veniturilor primare pe ansamblul intervalului. Această deteriorare a raportului de schimb este comună multor state din UE pe fondul crizei energetice și al războiului din Ucraina.

Efectivul salariaților din economie și-a stopat creșterea în luna august, în condițiile reducerii numărului de angajați în sectorul privat, iar rata șomajului BIM s-a reamplificat marginal la finele trimestrului III, după scăderea ei până la 5,1 la sută în luna august. Totodată, deficitul de forță de muncă raportat de companii a stagnat în debutul trimestrului IV la nivelul diminuat atins în lunile precedente, iar intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redresat ușor, dar în contextul unor evoluții mixte la nivel sectorial, justificate probabil de costurile foarte ridicate cu energia, precum și de incertitudinile generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile tot mai severe asociate.

Principalele cotații ale segmentului monetar interbancar și-au reluat ascensiunea în octombrie sub influența majorării ratei dobânzii de politică monetară, dar într-un ritm mai temperat, în timp ce randamentele titlurilor de stat și-au accelerat creșterea în primele două decade ale lunii, pentru ca apoi să cunoască ajustări descendente însemnate, similar evoluțiilor din economiile avansate și din regiune, în contextul ameliorării sentimentului pieței financiare internaționale și a percepției de risc asupra regiunii. Totodată, rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen a continuat să se mărească în septembrie, deși mai modest decât în iulie-august, inclusiv pe segmentul populației. (…)”

Comunicatul complet poate fi accesat pe siteul oficial al BNR, la adresa https://bnr.ro/page.aspx?prid=21737