Actualitate

Crângul. Ce facem cu Crângul? Dialoguri delirante care nu lămuresc problema. Doar o aburesc!

În ultima ședință a Consiliului Local Municipal Buzău, cea de vineri, s-au consumat noi momente tensionate, având ca subiect viitorul Pădurii Crâng și modul în care se reglementează administrarea acesteia. Prilejul a fost oferit de un proiect introdus pe ordinea de zi de consilierul local AUR, Veronica Aliman. Prin această inițiativă s-a propus ca, după ce pădurea a redevenit rezervație naturală, să fie refăcut studiul de fundamentare care este , practic, cartea de căpătâi după care se va face administrarea Crângului ca pădure-parc și care are nevoie de avizele autorităților de mediu, cele care garantează respectarea legislației de mediu de către administrator. O realitate arhicunoscută a fost aceea că proiectul a fost inițiat de Haritina Crăiță, activist civic, care a ales să-l ofere pentru a fi propus, consilierei municipale AUR, pentru că, altfel, ar fi fost necesară o campanie de strângere de semnături de la minimum 5 % din cetățenii cu drept de vot.

Ajunsă la acest punct, ședința s-a tensionat. Pe de o parte, Executivul Primăriei Buzău și cei din aparatul tehnic, prezenți la ședință, aveau motive să fie încordați pentru că au pierdut deja un proces pe acest subiect, deschis de Haritina Crăiță, același activist civic care a obținut și redarea statutului de rezervație naturală, Crângului, tot printr-o acțiune la instanță.  Prezentă în sală, inițiatoarea de facto a proiectului de hotărâre cerut să ia cuvântul. A fost întreruptă în nenumărate rânduri, atât de președintele de ședință, cât și de vociferările unor consilieri municipali, așa încât situația a degenerat. Cine a avut dreptate și cine a derapat, se poate vedea în înregistrarea video a ședinței (AICI). Cert este că, după ce Haritina Crăiță a decis să părăsească sala, ca să nu ajungă să fie evacuată, discuțiile au continuat. În minutele care au urmat s-au spus, însă, lucruri care, fiind consemnate, pot fi folosite inclusiv într-un nou proces.

Printre altele, s-a invocat faptul că Ministerul Mediului a răspuns municipalității, la o adresă pe subiectul în dezbatere, arătând că este nevoie de un nou studiu doar dacă au intervenit elemente noi. Interpretarea a fost aceea că redarea statutului de rezervație naturală Crângului nu constituie un element nou. Totuși, ceea ce nu s-a exprimat în ședința de Consiliu Local este faptul că, în luna aprilie, Agenția pentru Protecția Mediului Buzău s-a adresat municipalității (Primăria Buzău și Consiliul Local Buzău) informând că are obligația să ceară actualizarea ”actelor de reglementare emise de A.P.M. Buzău pentru Pădurea Crângul Buzăului după data de 20.09.2022, ca urmare a anulării HOTĂRÂRII nr. 181 din 20.09.2022.” Hotărârea la care face referire APM Buzău este una prin care CLM Buzău a aprobat studiul de fundamentare pădure-parc, adică regulile după care va administra Crângul. În timp ce aparatul tehnic al Primăriei Buzău susține că nu au intervenit ”elemente noi” și nu este nevoie de un nou studiu, hotărârea instanței, prin care cel vechi a fost anulat, arată exact contrariul:

”Din textele de lege citate rezultă că anterior elaborării studiului de fundamentare şi aprobării acestuia era necesară evaluarea impactului asupra mediului, cu consecința prevederii măsurilor corespunzătoare pentru protejarea habitatelor naturale şi a florei. Or, astfel de măsuri nu se regăsesc în studiul de fundamentare, care, de altfel, nici nu recunoaşte statutul de arie protejată a Pădurii Crâng.” scrie în motivarea instanței.

Mai jos, in facsimil, extrase din adresa APM Buzău și motivarea instanței:

Cu ce fel de argumente a fost trimisă acasă Haritina Crăiță când a încercat să arate că CLM este în culpă

”Poate sunt tâmp, dar efectiv eu nu am înțeles nimic!” a comentat liberalul Silviu Roșioru, în timpul dezbaterii din plenul CLM Buzău. De notat că neînțelegerea nu-i absolvă pe consilieri de responsabilitatea votului și a consecințelor acestui vot. Pe de altă parte, documentele, inclusiv hotărârile instanțelor, adresele autorităților de mediu, șamd, sunt obligatoriu de adus la cunoștința consilierilor când au de luat o decizie prin vot. Dacă au fost aduse la cunoștința aleșilor aceste documente, se prezumă că ei și înțeleg și votează în cunoștință de cauză.

Pe de altă parte, ironia primarului Constantin Toma, de a o propune ”consilier local extraordinar” pe Haritina Crăiță, n-are cum să fie gustată nici măcar ca glumă, câtă vreme aceasta a câștigat până acum cel puțin două procese în care s-a bătut cu un întreg aparat instituțional în vârful căruia se află primarul Toma.

Nu în ultimul rând, unii consilieri au comentat că ”nu suntem la școală, să ne spuneți dumneavoastră ce să facem!” În cazul de față, există hotărâri ale instanțelor și adrese oficiale care le spun aleșilor ce au de făcut. Și, dacă le consultau, într-adevăr nu era nevoie de intervenția nimănui să le spună ce au de făcut.

După astfel de dezbateri, o întrebare rămâne, totuși, nelămurită: CRÂNGUL, CE FACEM CU CRÂNGUL?