Avem cele mai ieftine medicamente din Europa, dar doar pe hârtie, pentru că în realitate lipsesc din farmacii. Situația este complicată de mulți ani, iar acum s-a agravat. Prin plafonarea prețului medicamentelor și prin aplicarea unei taxe de clawback (producătorii sunt obligați să dea la stat o parte din profit, dacă au vânzări care depășesc suma alocată de la buget pentru medicamente compensate) industria farmaceutică din România a fost sabotată sistematic. Cele mai mici prețuri din Europa înseamnă pentru producători și cel mai mic profit din Europa, iar uneori poate să însemne chiar și pierderi. În aceste condiții au fost descurajate orice fel de investiții străine în România pentru producția de medicamente și am ajuns să depindem foarte mult de importuri. Producătorii români nu își asumă producerea unor noi medicamente, orice fel de investiții sunt blocate. Este încă un exemplu care arată efectele negative ale plafonării prețurilor, care duce aproape întotdeauna la penurie.
Guvernul caută soluții de cosmetizare a crizei de pe piața medicamentelor. Spun cosmetizare pentru că nu e vorba să înlăture răul de la rădăcină, producția de medicamente va fi în continuare descurajată în România. Conform antena3.ro Daniel Bran, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a declarat:
Există două proiecte legislative. Unul de indexare a preţurilor parţial cu inflaţia la medicamentele până în 50 lei. Este o măsură cât se poate de benefică, care este propusă de Ministerul Sănătăţii. O avem discutată, agreată, rămâne de văzut când se implementează. Iar a doua măsură propusă de Ministerul Sănătăţii, benefică din nou, este alinierea taxei clawback la 15%. Vedem când se implementează.
Marcel Ciolacu, președintele PSD, admite și el că prețul medicamentelor se va scumpi ușor, într-o încercare de a permite producătorilor să obțină măcar un profit minim:
Ne-am luat nişte angajamente. Alinierea cu 15% se va face din luna aceasta şi pe urmă vedem cu indicele de inflaţie cum venim la preţul plafonat astfel încât medicamentele generice şi fabricile care produc medicamente generice să rămână pe profit.
Reducerea taxei de clawback la 15% și ajustarea prețului unor medicamente cu rata inflației pot avea întradevăr ca efect reapariția mai multor medicamente pe piață. Atât timp cât se poate obține un profit pe piața din România, producătorii vor fi interesați să vândă și aici. Dar piața din țara noastră va fi doar una secundară pentru ei, cea mai mare parte din profit o vor obține în alte state europene. Nici un producător nu este interesat să deschidă noi unități de producție pe o piață secundară. Cu alte cuvinte, ceea ce nu reușesc să vândă pe piețele din Europa va ajunge la pacienții români.
Aici nu e vorba de nici o conspirație împotriva românilor, nu Europa ne tratează ca pe niște cetățeni de mâna a doua, ci este rezultatul politicilor guvernamentale care au și un caracter populist, în sensul că se promit medicamente ieftine la toată lumea. Un preț mai mare nu este neapărat un lucru rău, pentru că așa pot apărea și investiții pe piața românească de profil. Din păcate, prin măsurile anunțate de Ministerul Sănătății, se va șubrezi în continuare industria românească de producție a medicamentelor.
Totuși Ministrul Sănătății, Alexadru Rafila, ne dovedește că înțelege fondul problemei. În declarația sa, conform capital.ro, acesta a precizat:
Această iluzie că trebuie să avem medicamentele cele mai ieftine din Europa și să lipsească din farmacii, vedeți că în ultimii 7-10 ani au dispărut 3.000 de produse, este îngrijorător și trebuie să oprim acest fenomen.
Conform ZF.ro, încă din 2017 situația era tensionată, iar marii producători au început să retragă mii de medicamente și vaccinuri din România:
Marii producători de medicamente au notificat Agenţia Naţională a Medicamentului cu retragerea a 1.200 de medicamente de pe piaţă din cele 6.000 pentru că nu le convine preţul la care decontează Guvernul României medicamentele.
…
Până la o soluţie din partea autorităţilor, pacienţii sunt îndreptaţi către ţările vecine precum Bulgaria sau Ungaria, acolo unde, paradoxal, găsesc medicamentele care lipsesc din România. Pe forumurile de discuţie pe care pacienţii încearcă să se descurce în mod individual, fără să mai aştepte ajutor din partea statului, aceştia sunt sfătuiţi de către alte persoane care au trecut prin situaţii similar sau chiar de către medici să meargă peste hotare pentru a achiziţiona un medicament.
Dar cum arată astăzi situația? În ianuarie 2023 Radio Iași scrie despre lipsa medicamentelor pentru tratarea bolnavilor de cancer. Ministrul Sănătății constată cu stupoare că două din medicamentele care lipsesc se găsesc în depozite în cantități mari, dar totuși acestea nu reușesc să ajungă la pacienți. Potrivit cotidianului Gândul, în decembrie 2022, în plin sezon de gripă, din farmacii lipseau antibiotice, Nurofren și Panadol, în capul unei liste mai lungi. E vorba despre medicamente care încă se mai găsesc teoretic în România, dar cantitățile sunt insuficiente. În octombrie 2022, conform Digi 24, mai multe medicamente esențiale nu se găseau în farmacii, iar pacienții au fost obligați să-și întrerupă tratamentul, fapt care a dus la agravarea bolilor în multe cazuri. E vorba de medicamente generice, de care au nevoie aproximativ 70% din pacienții cu boli cronice. Afecțiunile care țin de zona oncologică, endocrină sau a bolilor rare s-au lovit cel mai mult de lipsa medicamentelor.
Cum răspund distribuitorii de medicamente? Un comunicat postat pe pagina Asociației Distribuitorilor Europeni de Medicamente, ADEM, explică situția din punctul lor de vedere:
Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM) atrage atenția tuturor factorilor implicați asupra consecințelor lipsei unor medicamente din farmaciile din România, precum și a dezinformării populației cu privire la această situație.
ADEM consideră că această situație gravă se datoreză deciziilor politice eronate ale reprezentanților autorităților, și anume cei care au stabilit politicile de prețuri la medicamente. Acest model economic a fost folosit ca instrument politic de factorii de decizie, indiferent de guvern, prin promovarea ideii că se urmarește scăderea prețului la medicamente și deci, un acces mai facil al populației la acestea. Însă, acest model de calcul nesustenabil, a dus la decizia producătorilor de retragere de pe piața românească a sute de medicamente.
Dacă la începutul lui 2015 numărul medicamentelor înregistrate în România depăşea 6.000, până în prezent, un sfert dintre medicamente au fost retrase oficial de producători. Numai din 2016 și până acum, peste 600 de medicamente au fost retrase de pe piață iar alte câteva sute au fost înregistrate cu notificare pentru retragere.
În ultimele luni, numărul notificărilor de retragere de pe piața românească a crescut considerabil, iar acest lucru va duce în perioada următoare la o criză fără precendent a medicamentelor, în special a celor pentru boli grave sau rare, acolo unde pacienții au nevoie imediată și neîngrădită de acces la tratament.
Cum situația este puțin cunoscută de publicul larg, mai mulți politicieni, cunoscând criza care va urma, precum și rolul pe care l-au avut în aceasta, au lansat în spațiul public ideea că responsabilitatea pentru criza actuală, pentru cele trecute și pentru cele viitoare aparține societăților care desfășoară activități de comerț intracomunitar cu medicamente. Nimic mai fals.
Comerțul intracomunitar cu medicamente, denumit în spațiul public export și import paralel de medicamente, funcționează după legi stricte, sub autoritatea legislației Uniunii Europene, prin prevalarea principiului de asigurare a serviciului public conform OMS 269/2017.
O reacție a venit în noiembrie 2022 și din partea Asociației Farmaciilor Independente ETHICA:
În 21 Noiembrie 2022, Asociația Farmaciilor Independente Ethica, în calitate de reprezentant național a farmaciilor independente, a transmis o adresă către Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale prin care a readus în atenție situația extrem de gravă a produselor medicamentoase care lipsesc de pe piața din România sau care se găsesc în cantități insuficiente pentru nevoia pacienților.
Din păcate, termenul de „discontinuitate” temporară sau permanentă este utilizat mult prea des, la fel și termenul de „livrări intracomunitare”.
Cauzele problemei medicamentelor pe care le identifică Asociația ETHICA sunt:
- Politica de preț a medicamentelor
- Lipsa unor instrumente relevante pe această piață
- Inaplicabilitatea prevederilor legislative
Dacă în prima situație e vorba de cauză, celelalte două situații sunt mecanisme prin care statul încearcă să repare ce a stricat, fără însă a avea succes.
Adaugă comentarii