Unul dintre cei mai populari dascăli pe care îi are Buzăul, profesorul de istorie Dan Solcan, deschide seria de podcasturi de anul acesta de la Boomerang, proiectul hașdeienilor, găzduit de studioul media al celui mai titrat liceu, B.P. Hașdeu. Întâlnirea de o oră și jumătate îl scoate pe invitat din haina profesorului și îl poartă de la copilăria cu pasiunile și bucuriile limitate din anii comunismului, la anii studenției și, apoi, ai studiilor doctorale când descoperă lumea, știința și evenimentele istorice, în sensuri mult mai profunde.
Sura foto: Facebook/Dănuț Solcan
În stilul personal marcat adesea de autoironie, intervievat de două eleve ale colegiului, profesorul Solcan face salturi de la copilărie la viața la catedră, îmbinînd destănuirile cu învățămintele pentru generațiile actuale, tineri din ce în ce mai derutați, într-o societate care suferă de lipsa de repere.
”Am avut profesori buni, am avut și profesori răi și foarte răi, am mâncat frică pe pâine în Hașdeu, de multe ori!” își amintește fostul elev, azi profesor, oprindu-se la una dintre cele mai grele amintiri.
”Cea mai groaznică zi a mea!” Cum era să rămână corigent la chimie
”Cea mai mare frică a mea a fost când, într-o sâmbătă seara, la 8 fără 20, am fost scos la tablă la ora de chimie. Domnul profesor Dumbravă m-a ascultat, dar nu a apucat să termine și a zis: ”Continuăm luni!”. Ei, asta n-aș mai vrea să trăiesc! Era un profesor minunat, dar era foarte sever , exigent, iar eu și chimia nu eram cei mai buni prieteni. Am fost și în pericol de corigență, am trecut doar pentru că m-am calificat la Olimpiada Națională de Istorie și atunci a zis ”Hai du-te!” și m-a trecut!”
Trecând în sfera învățămintelor, profesorul Solcan spune că acest episod memorabil îi apare în minte ori de câte ori ar fi tentat să fie mai aspru cu un elev al său și, imediat, revine la gânduri mai bune.
Pasiuni dincolo de misiunea de la catedră
În aceeași notă nonconformistă, dascălul care azi le dezleagă tinerilor tainele istoriei, povestește cum își proiecta viitorul în copilărie, pentru ca, în adolescență să își descopere pasiunea însoțită de vocație.
Sursa foto: Facebook/Danuț Solcan
Astfel, în visurile de copil se proiecta șofer de autobuz, apoi, milițian, și ”la o vârstă mai lucidă”, a realizat că vrea să devină profesor de istorie pentru că nu voia să fie politehnist, cum era trendul.
Întâlnirile providențiale pe care profesorul Solcan le menționează, considerându-le definitorii în formarea sa, ca tânăr licean, au fost poezia și filosofia, pe cea din urmă descoperind-o alături de profesorul Gheorghe Tarara care, astăzi, îi este coleg de cancelarie.
”Dacă îmi permit să fac o recomandare este să nu muriți până când nu vă luați de piept cu poezia și filosofia! Mai aveți zeci de ani în față, o sută de ani, poate mai mult, încercați să nu pierdeți aceste două întâlniri extraordinare! Sunt unice. Poezia este cea care mă scoate din mine, atunci simt că plutesc, iar filosofia este cea care îți pune o oglindă în față și îți arată adevărul absolut!”
Dan Solcan este foarte popular printre elevi pentru modul în care își pregătește lecțiile, făcând apel la interdisciplinaritate și îmbinând istoria cu elemente din arte sau alte discipline studiate în școală.
Dincolo de orele din programă, Dan Solcan este inițiatorul și sufletul Clubului 3,14, care numără, astăzi, zece departamente. În cadrul acestora, elevii desfășoară activități extrașcolare în domeniile dansului, teatrului, muzicii, fotografiei, eseului, desenului, artelor digitale, tehnic, social media dar și activități de volnutariat.
”Nici nu vreau să mă gândesc cum vorbesc copiii despre mine, pe grupurile private, pentru că îi sâcâi. Asta este, trebuie să îi bat la cap , trebuie să cer! Le dau mesaje, ei îmi dau ”seen”, eu le zic că nu mai vreau ”seen”. Asta este viața noastră de zi și de noapte!…Presupun că, dacă nu rămân cu trauma, trag o linie și spun că a meritat. Dovadă că vin. Uneori este greu, cum a fost, de pildă, atunci când am intrat în concursul Rebel cu cauză. A fost îngrozitor, la orice oră din zi și din noapte să fii acolo, să pleci noaptea la 3 din Hașdeu, oră la care nu mai era nimeni, dar noi trebuia să ne înscriem în concurs…Copiii cred că au foate mult de câștigat, pentru că, experiențele sunt tari, dar ei sunt tari. Adică, senzația mea e că nu le forțez limitele ci, mai degrabă îi ajut să le descopere. Limitele lor sunt acolo, pur și simplu ei nu le accesează. Dar, când le accesează îți dai seama că sunt foarte generoase, adică potențialul lor este extrem de mare. Și ajung să facă lucruri excepționale!”
Podcastul Boomerang care îl are invitat pe profesorul Dan Solcan poate fi urmărit mai jos. Dacă vă place, dați Subscribe canalului, pentru întâlniri cu oameni care inspiră și motivează!
Adaugă comentarii