Actualitate

Elevi de gimnaziu, depistați cu droguri. Fenomenul ia amploare, iar vârsta minimă de consum a scăzut dramatic. La Buzău, cinci tineri au ajuns la spital

Faptul că și în Buzău se consumă droguri a devenit de mult timp o certitudine, însă, îngrijorător este faptul că după pandemie s-a observat o scădere dramatică a vârstei la care debutează consumul de substanțe interzise. Mai exact, 12 ani are cel mai tânăr consumator aflat în evidențele Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Buzău. Mai exact vorbim de un copil care, din curiozitate, sau poate încurajat de anturajul din care face parte, ajunge să devină dependent și să-și pună viața în pericol fără să cunoască exact consecințele faptelor sale. Și, din păcate, de multe ori, sunt cazuri care cu greu pot fi reabilitate. O dovedesc și tinerii care au ajuns anul acesta la Spitalul de Psihiatrie Săpoca. Sunt printre ei copii care au început să consume în urmă cu șapte ani și nu au mai putut renunța la droguri. Un tablou sumbru, cu urmări grave, atât pentru cei care consumă cât și pentru familia acestora cât și pentru întreaga societate. Printre ”armele” cu care Buzăul luptă împotriva acestui fenomen care, din fericire, în județul nostru nu are, deocamdată, amploarea marilor municipii din România, este prevenția.

Invitată în platoul Focus TV, Monica Săcuiu, inspector de specialitate-psiholog din cadrul Centrului de Prevenire , Evaluare și Consiliere Antidrog Buzău  a prezentat cifrele înregistrate în prima jumătate a anului și a explicat cât de ușor se poate ajunge la dependență după primul consum.

„Vârsta a coborât până la 12 ani și avem cazuistica până la 64 de ani în România. În Buzău, de la 12 ani, ce am primit noi, până la 44 de ani. 12 ani înseamnă clasa a VI-a. Atât de jos a coborât media de vârstă și se ajunge foarte ușor la aceste substanțe pentru că, atunci când vorbim de dependență și atunci când vorbim de droguri, nu vorbim doar de droguri, ci de un context. Trebuie să luăm tot ce îl înconjoară pe cel care este consumator, de la familie, de la anturaj, la personalitatea lui, mediul în care se formează, profesia lui și timpul liber, unde petrece timpul liber.

Până la dependență mai sunt niște pași de urmat, prima dată, dat fiind curiozitatea sau modelul pe care îl au în jur sau în familie – modelul patern – să zicem că este un consum experimental, consumi o dată, de curiozitate, hai poate și a doua oară, după care se transformă într-un consum ocazional, recreativ spunem noi, la întâlnirile cu prietenii, la vreo ocazie.

Nu știu dacă și ”la nunți, botezuri, cumetrii”, cum era expresia pe vremuri, dar cu siguranță în cluburi sau la terase, după care, ca să ajungi dependent, trebuie să îndeplinești câteva condiții totuși și anume să fie un patern patologic, adică pe o perioadă de timp, îndelungat să se repete același comportament și anume de consum, de poftă de a consuma excesivă – craving – se numește foamea de consum și să consumi, în ciuda efectelor nocive pe care chiar tu începi să le vezi, dar ai tendința să le minimalizezi”a explicat Monica Săcuiu, la Focus TV.

În total, de la începutul anului, cinci tineri au ajuns la spital ca urmare a crizelor făcute după consumul de droguri.

„În anul 2022 am avut cinci pacienți internați pe secțiile de psihiatrie acuți pentru consumul de droguri. Aceștia au fost aduși de Ambulanță sau Poliție. Ei ajung să se interneze în episoadele de agitație psihomotorie, asociate cu tulburări de comportament, cum ar fi agresivitatea, conflictualitatea, impulsivitatea, sau când prezintă tulburări de dispoziție, iritabilitate, o toleranță scăzută la frustrare”, a declarat Melania Rădan, medic primar psihiatru în cadrul Spitalului de Psihiatrie Săpoca.

Și așa cum explica la Focus Tv și psihologul Centrului de Prevenire , Evaluare și Consiliere Antidrog Buzău sunt, din păcate, printre ei și minori care minimalizează efectele acestui consum de droguri și așa ajung dependenți.

”Din păcate, majoritatea pacienților internați la noi minimalizează consumul de droguri. Ajung să consume la vârste tot mai fragede. De exemplu, ultimul pacient pe care l-am avut internat, recunoaște un consum de droguri de la vârsta de 14 ani. Mulți dintre ei ajung să piardă, din păcate, controlul asupra consumului. Dezvoltă tot felul de disfuncții cognitive, sociale, comportamentale. Nu reușesc să-și mai îndeplinească obligațiile curente la școală, la locul de muncă sau în familie datorită utilizării repetate de substanțe psihoactive.

Mulți ajung să renunțe la școală, să-și piardă chiar locul de muncă și utilizează drogurile tot mai des, în cantități tot mai mari, chiar și în situații riscante, cum ar fi, de exemplu, șofatul. De asemenea, ajung să fie implicați în tot felul de acte de delicvență. Am avut un pacient care a făcut chiar detenție pentru corecție și trafic de droguri.

Dintre pacienții internați, ultimul pacient a prezentat prima internare în 2015 pe secția de acuți, pe serviciul de psihiatrie infantilă și a revenit anul acesta după șapte ani, tot cu consum, deși la internarea aceea din 2015, era menționat consumul de droguri și la internare, aceasta iarăși pentru tulburări de comportament pe consum de substanțe, el era pe consum de marijuana și etnobotanice”, a mai spus Melania Rădan, medic primar psihiatru.

Prevenirea, prima armă împotriva drogurilor

Problema consumul de droguri în rândul tinerilor a redevenit de maximă actualitate după incidentul tragic în care un tânăr de 25 de ani participant la festivalul Saga a decedat. Acțiunile de prevenție au luat amploare, consilierii antidrog și polițiștii fiind prezenți în școli , pe străzi și peste tot unde sunt grupuri țintă. Monica Săcuiu, inspector de specialitate din cadrul Centrului de Prevenire , Evaluare și Consiliere Antidrog Buzău  a explicat la Focus Tv și care sunt primele semne pe care le putem observa la un consumator pentru a putea interveni la timp.

” La copii, spre exemplu, ei se izolează, se rup de familie, petrec mai mult timp ori pe telefon, ori în camera lor. Încep să-și îndepărteze prietenii pe care îi știam de dinainte. Ei își îndepărtează genul ăsta de anturaj, se duce către cel care îl ajută să-și procure drogul sau în mediile în care se consumă drogul respectiv. Și atunci ar fi foarte bine noi să știm și să vedem și să fim atenți să ne cunoaștem foarte bine copilul, să vedem modificările de comportament pentru că acolo sunt primele semne”, a spus Monica Săcuiu.

De asemenea, pentru cei aflați la vârste critice, 12-14 ani, psihologul recomandă părinților să fie atenți la timpul petrecut de copii lor pe internet, la tipul de informații pe care îl accesează.

”Internetul este plin de informații, nu exacte pentru că dealerii sunt cu un pas înaintea noastră și știu cel mai bine să manipuleze persoanele pentru beneficiul propriu și atunci pe internet pot urca informații care nu sunt adevărate și care să-i îndemne pe tineri să consume minimalizând, bineînțeles, efectele nocive ale drogurilor. Bunăoară, cum se spune despre marijuana, că nu provoacă dependență, ei bine, provoacă și marijuana dependență.

Și atunci informațiile acestea de pe internet nu cred că este corect să-i oprim copilului accesul la internet, ci să filtrăm noi puțin informațiile, să fim atenți ce pagini deschide și, în altă ordine de idei, cumva să discutăm cu copiii pentru că ei oricum își iau informațiile și preferăm noi să dăm informațiile corecte și părinții să le afle și de la noi și poate se informează singuri și să le ofere informațiile corecte”, a mai spus Monica Săcuiu.

În continuare, din statisticile oferite, cel mai consumat drog din Buzău este canabis, ”un drog perfid și, de obicei, se instalează dependența în timp, în luni de zile”, după cum este descris de specialiști.