România trece prin una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii, iar specialiștii de la Apele Române sunt în alertă după ce debitele mai multor râuri, inclusiv cel al fluviului Dunărea, au scăzut semnificativ. O monitorizare permanentă se face și pe apele din bazinul hidrografic Buzău și, potrivit unei informări trimise în exclusivitate portalului SansaNews, „în prezent, la nivelul județului Buzău nu se semnalează fenomene de secetă hidrologică”.
Mai mult, o analiză comparativă a debitelor din această perioadă cu aceeași perioadă a anului trecut arată efectele precipitațiilor din această perioadă:
ABA Buzău: „Nu se semnalează fenomene de secetă hidrologică”
Reporter: Care este situația pe râurile din bazinul hidrografic Buzău comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut?
Irina Mădălina Mircea, purtător de cuvânt ABA Buzău-Ialomița: „În acumularea Siriu, volumul de apă este de 71,90 mil. mc, coeficientul de umplere fiind de 93%, comparativ cu aceeași dată a anului trecut, când volumul era de 69,71 mil. mc și coeficientul de umplere de 90%.
În ceea ce privește râurile din județul Buzău, la stația hidrometrică Măgura, râul Buzău înregistrează azi, 03.08.2026, un debit de 14,2 mc/s, în timp ce anul trecut, în data de 03.08.2025, înregistra 10 mc/s.
Un alt exemplu este râul Bîsca Rozilei, care, la data prezentei, are un debit de 4,03 mc/s, iar anul trecut, la aceeași dată, avea un debit de 3,42 mc/s.
În condițiile în care, la nivelul municipiului Buzău, s-au înregistrat 127 l/mp în luna iunie și 100 l/mp în luna iulie, nu este semnalată secetă pedologică moderată, puternică sau extremă.
Fenomen de secare pe râuri se înregistrează doar la stația hidrometrică Potârnichești (râul Câlnău), secțiune la care fenomenul de secare se manifestă anual”.
Profesorul Daniel Constantin Diaconu, cercetător și membru al Departamentului de Meteorologie și Hidrologie al Facultății de Geografie a UB: „Bazinul hidrografic Buzău, anul ăsta, a fost ceva mai norocos”
Conf. univ. dr. habil. Daniel Constantin Diaconu
Ce înseamnă, de fapt, aceste debite înregistrate la acest moment în bazinul hidrografic Buzău și, mai ales, cum poate fi prevenită o situație critică, în condițiile în care, deocamdată, nu sunt anunțate precipitații și, începând de mâine, județul intră sub incidența unui Cod Galben de caniculă, a explicat, în exclusivitate pentru SansaNews, conf. univ. dr. habil. Daniel Constantin Diaconu, cadru didactic al Departamentului de Meteorologie și Hidrologie al Facultății de Geografie a UB și cercetător la Centrul de Analiză Integrată şi Management Teritorial.
Iată răspunsurile care arată de ce Buzăul este „ferit” de secetă hidrologică, dar și ce ar trebui să facă autoritățile și consumatorii pentru a preveni o eventuală criză a apei.
Reporter: Ce ne arată datele puse la dispoziție de ABA Buzău-Ialomița?
Conf. univ. dr. habil. Daniel Constantin Diaconu: Într-adevăr, bazinul hidrografic Buzău, anul ăsta, a fost ceva mai norocos. Au fost precipitații destul de însemnate cantitativ și nu este afectat, cel puțin cursul principal, de fenomene, nu neapărat de secare, dar de fenomene de tiaj, adică scăderea debitelor și ajungerea la un nivel scăzut pentru o perioadă lungă de timp.
În schimb, sunt situații punctuale în care multe orașe sau localități de pe cursul principal al râului Buzău sunt alimentate cu apă care provine din râul Buzău. Spre exemplu, Pătârlagele, Pârscov, în zona de câmpie, de asemenea, chiar dacă ele trag prin foraje apa din stratul freatic, aceasta se infiltrează prin pietrișuri și nisipuri către stratul freatic din râul Buzău.
Mă gândesc, însă, și la râul Slănic, care, în general, are o cantitate mult mai redusă, în jur de 1,5 metri cubi pe secundă debit mediu multianual, dar care, de-a lungul timpului, a înregistrat multe, multe situații chiar de secare în amonte de confluență, la Săpoca, cu râul Buzău.
Am avut, însă, să zicem așa, norocul, și ați văzut în lunile anterioare și niște viituri care s-au înregistrat pe aceste bazine hidrografice, deci a căzut o cantitate destul de mare de apă, s-a infiltrat, avem, iarăși spre norocul nostru, o suprafață acoperită cu pădure destul de însemnată, astfel încât apa s-a infiltrat în pânza freatică și, vă spuneam, acum, în perioadele cu deficit de precipitații, alimentează, să spunem, râul.
Dar ceea ce va urma de aici încolo, fiindcă, de obicei, în bazinul Buzăului, lunile aprilie-mai sunt cu cea mai bogată scurgere, după care, treptat, debitele scad până în ianuarie, datorită acestei lipse de precipitații.
Reporter: Dacă ar fi să facem o comparație cu restul țării, unde este secetă deja semnalată și debite scăzute, care sunt avantajele Buzăului, la acest moment?
Conf. univ. dr. habil. Daniel Constantin Diaconu: Vedeți, bazinul hidrografic al râului Buzău este repartizat pe trepte de relief aproape egal: cam o treime zonă montană, o treime zonă de deal și aproape o treime zonă de câmpie. Principala resursă de apă se formează în zona montană, deci această treime de suprafață generează volumele cele mai importante de apă pentru râul Buzău. De aceea și râurile subcarpatice, afluenții pe stânga sau pe dreapta ai râului Buzău, undeva în acest sector – Măgura, Săpoca, chiar până la orașul Buzău, ați văzut că sunt afluenți cu debite foarte mici sau care vara înregistrează fenomene de secare. Deci ei nu mai au o influență cantitativă foarte importantă. Deci avem acest lucru, avem și poziția în cadrul țării, în această zonă de curbură a arcului carpatic, cu bune și cu rele, unde masele de aer fie că traversează Carpații și se încălzesc, fie avem acel efect Coandă al maselor de aer care vin dinspre Nord sau dinspre Estul României, dinspre Rusia sau zona aceasta, iarăși un pic mai bogată în precipitații, astfel încât pentru zona montană și subcarpatică nu avem o mare problemă.
În zona de câmpie, știți foarte bine, variabilitatea debitelor este mult mai mare, cu fenomene de secare sau cu viituri cu valori destul de ridicate.
Reporter: Care ar fi recomandările pentru, pe de o parte, locuitorii Buzăului, iar pe de alta, pentru autoritățile din Buzău, având în vedere că România se confruntă cu secetă și debite scăzute în multe bazine hidrografice?
Conf. univ. dr. habil. Daniel Constantin Diaconu: Pentru a nu ajunge în situații critice, toți locuitorii și, în primul rând, furnizorii de apă și autoritățile locale ar trebui să ia deja niște măsuri, nu neapărat de raționalizare a consumului, dar de o utilizare eficientă a volumelor de apă. Adică să vedem dacă ceea ce folosim în agricultură este necesar și dacă putem reduce cantitățile, să o facem deja!
Partea industrială nu prea are așa mult de unde să mai reducă, doar dacă luăm în considerare că luna august este o lună de concedii și poate atunci, în general, această capacitate industrială a județului mai scade, dar nu foarte mult.
Iar principalii consumatori, consumul casnic, ar trebui să se orienteze să vadă cum poate reduce această amprentă de consum a apei în tot ceea ce înseamnă activități casnice. Adică să mai captăm și apa din precipitații, dacă mai plouă, să o reutilizăm pe cea care a fost folosită, acea apă gri, doar pentru spălatul fructelor, legumelor și pe urmă să nu o aruncăm la canal și să udăm eventual iarba sau să o utilizăm în gospodărie pentru toalete sau pentru altceva, astfel încât să folosim cantități mai mici de apă.
Reporter: Deci Buzăul stă bine acum, dar spuneați dumneavoastră că, în partea a doua a anului, ar putea apărea probleme și în Buzău. Pe lângă monitorizarea făcută în mod obișnuit, ar trebui luate și alte măsuri?
Conf. univ. dr. habil. Daniel Constantin Diaconu: Clar, o stare de monitorizare există zi de zi și este efectuată de cei de la Apele Române Buzău-Ialomița. Vedem cantitativ și calitativ ceea ce se întâmplă.
Avem o stare de monitorizare permanentă pentru acumularea Siriu și celelalte acumulări hidroenergetice din apropierea orașului Buzău, dar, în același timp, cred că și furnizorii de apă potabilă pentru orașele și localitățile din județul Buzău, cred că, sunt foarte atenți la ce consumuri au, la intervalele când se înregistrează cele mai mari consumuri și cred că asta vă pot spune și ei, că, în perioada caldă, foarte mulți folosesc o apă potabilă care este tratată, care este, cum să zic, obținută cu un efort destul de ridicat pentru irigarea unor culturi sau pentru spălatul mașinii, ceea ce nu are rost în această perioadă. Deci aici ar trebui să facem, cred că, pe lângă aceste monitorizări, și o activitate de educație a populației din Bazinul Hidrografic Buzău, spre binele lor, pentru a putea trece mult mai ușor de astfel de momente în care se înregistrează un deficit acut de apă.
Reporter: Cert este că, în momentul acesta, nu există acest pericol în Buzău, având în vedere datele colectate astăzi de la ABA Buzău-Ialomița?
Conf. univ. dr. habil. Daniel Constantin Diaconu: Exact. Pentru moment încă se dispune de cantitatea necesară de apă, dar ne așteptăm la precipitații ceva mai reduse pe următoarele luni, abia în septembrie să vedem ce prognoze mai survin de la ANM.
Adaugă comentarii