La câteva zile după ce o familie de antreprenori din Gura Teghii a decis să pună lacătul pe o afacere de suflet, pentru care a investit 16 ani de muncă și sume importante de bani, continuă să apară ecouri. Proprietarii păstrăvăriei, dezamăgiți de modul în care sunt tratați în România micii antreprenori și de cadrul fiscal care îi îngenunchează, iau în calcul o decizie radicală: se gândesc tot mai serios să renunțe la toate afacerile familiei. Îngrijorător este că la fel ca familia din Gura Teghii gândesc tot mai mulți antreprenori, afectați de birurile din ce în ce mai mari și de lipsa unor măsuri care să îi ajute să își salveze afacerile.
După ce a făcut anunțul închiderii păstrăvăriei pentru care familia sa a muncit nu mai puțin de 16 ani, postare care a devenit în scurt timp virală, Andreea Leonte, una dintre cele două fiice , a vorbit în direct la Focus TV despre situația în care a ajuns familia sa. Tânăra a subliniat că decizia de a închide păstrăvăria nu a fost luată peste noapte, ci după luni bune de încercări de a găsi o soluție.
„ Este, în primul rând, o afacere de suflet, pentru că acolo am crescut și înseamnă mult mai mult decât bani pentru noi. Este o afacere mică în care chiar speram și vedeam un viitor. Părinții mei muncesc în această păstrăvărie de 16 ani, iar aceasta funcționa de circa 3 ani. Nimic nu a fost construit peste noapte. Tot ce avem astăzi s-a făcut prin muncă, sacrificii, investiții, s-a făcut pas cu pas și caramidă cu caramidă.”
Andreea a explicat că familia și-a autorizat afacerea tocmai pentru a funcționa legal și că, la momentul obținerii avizelor, i s-a comunicat că taxele pentru utilizarea apei din râu în cele patru bazine cu păstrăv vor fi de aproximativ 4.000 de lei pe an. Realitatea a fost, însă, cu totul alta.
„ Când noi ne-am autorizat și am luat toate avizele necesare, când am terminat construcția, am vrut să fim în regulă. Am luat autorizația și ni s-a spus verbal că vom plăti suma de maxim 4.000 lei pe an către Apele Române pentru utilizarea apei din râu. Ulterior am și plătit anul trecut una din facturi. Suma a fost de 2.178 lei. Iar anul acesta, la început de ianuarie, am primit o factură de 9.207 lei, ceea ce ne-a terifiat. ”.
Suma uriașă din factură i-a determinat pe proprietarii păstrăvăriei să caute lămuriri și să caute soluții.
“Nu ne ferim de taxe și nu am încercat niciodată să funcționăm în afara legii, tocmai de aceea ne-am și autorizat. Am insistat să vină cineva în teren și să vadă despre ce este vorba. Nu a venit nimeni, am ajuns eu în audiență la Administrația Bazinală de Ape Buzău-Ialomița de unde am plecat dezamăgită și cu niciun fel de soluție. Am discutat cu trei doamne și mi-au spus să aștept, că vor vorbi “mai sus” și că poate se va rezolva într-un fel. “
Administrația Bazinală Buzău-Ialomița a răspuns explicând costurile.
Urmare a reglementarii acestei folosinte de apa, asumata/semnata de unitatea in cauza, in conformitate cu legislatia in vigoare, ABA Buzau – Ialomita a aplicat mecanismul economic specific din punct de vedere al gospodaririi resurselor de apa, care consta in:
1126,8 lei fara TVA – contributii specifice pentru utilizarea resurselor de apa si contributii specifice pentru primirea apelor uzate in resursele de apa;
626.65 lei fara TVA – contributia aferenta cheltuielilor generale de administrare intretinere si dezvoltare pentru gestionarea durabila a infrastructurii sistemului national de gospodarire a apelor, in cota fixa;
5854, 88 lei fara TVA – tariful pentru deplasarea realizata in scopul prelevarii probelor de apa uzata in vederea efectuarii analizelor de control, respectiv analizelor pentru urmarirea realizarii prevederilor abonamentului cadru de utilizare/exploatare a resursei de apa.
Așa cum se poate observa, cea mai mare pondere în totalul sumelor de achitat de către păstrăvărie către ABA Buzău-Ialomița o reprezintă chetuielile cu deplasările unei echipe a instituției pentru prelevarea de probe din apele ce se deversează după utilizarea în păstrăvărie. Reprezentanții acesteia nu aveau posibilitatea să aleagă alt laborator, nici să negocieze un număr mai mic de prelevări, după cum arată cei de la Apele Române:
Pentru deplasarea realizata de catre Laboratorul de Calitatea apelor din cadrul ABA Buzau – Ialomita in scopul prelevarii probelor de apa uzata in vederea efectuarii analizelor de control, respectiv analizelor pentru urmarirea realizarii prevederilor abonamentului – cadrul de utilizare/exploatare a resursei de apa, raportat la frecventa de monitorizare pentru categoriile de folosinte de apa se percepe un tarif. Acest tarif a fost stabilit in conformitate cu prevederile Ordonantei nr 52/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul apelor, ale articolului I, pct. 6 din Legea 207/2024 privind aprobarea Ordonantei nr 52/2023 si ale Ordinului 2451/2023 privnd stabilirea frecventei de monitorizare pentru categoriile de folosinte de apa. Astfel, frecventa deplasarilor este de 4/an, iar tariful perceput pentru acestea este de 5854.88 lei/TVA, minime prevazute in legislatiei amintita anterior.
Proprietarii au încercat să funcționeze cu mai puține bazine, însă costurile erau la fel de mari, în condițiile în care taxele pentru vizitele de monitorizare efectuate de Apele Române rămâneau la fel, fiind de circa 85% din abonamentul anual. Cum timpul a trecut iar soluția a întârziat să apară, familia din Gura Teghii s-a văzut nevoită să ia cea mai grea decizie: să închidă păstrăvăria.
“După ce am constatat că nu putem face absolut nimic, am luat hotărârea să ne închidem activitatea. Mai aveam un singur bazin funcțional. Au venit reprezentanți de la Apele Române, au constatat situația. Ni s-a spus că până pe data de 20 iulie trebuie să închidem și să vina să constate, să declare închisă activitatea asta.”
De altfel, ABA Buzău-Ialomița admite că deplasările propriei echipe fac abonamentul costisitor, nu tarifele pentru utilizarea apei:
”In ceea ce priveste solicitarea SC Explosilva SRL de restrangere a activitatii de la 4 bazine la 2 bazine, ABA Buzau – Ialomita a acceptat restrangerea, a informat folosinta de apa ca acest lucru nu conduce la reducerea semnificativa a tarifelor deoarece tariful pentru deplasare in scopul prelevarii probelor de apa uzata are o pondere de 85% din valoarea abonamentului. Prin urmare, ABA Buzau – Ialomita a aplicat legislatia in vigoare in domeniul gospodaririi apelor pentru activitatea desfasurata si reglementata la punctul de lucru detinut de SC Explosilva SRL – sat Paltinis, comuna Gura Teghii, judetul Buzau.
Familia care a fost nevoită să renunțe la afacerea cu păstrăv nu contestă obligativitatea taxelor sau a controalelor, dar consideră că acestea ar trebui stabilite în funcție de dimensiunea unei afaceri.
„Nu cerem favoruri și nu cerem nimănui să încalce legea. Cerem doar ca taxele, monitorizările și obligațiile impuse să fie rezonabile și proporționale. Cerem doar să fie un echilibru între realitatea din teren și costurile pe care le plătim. Noi creștem o tonă de păstrăv în doi ani. Numai pentru o vizită de monitorizare plăteam la Apele Române 2 500 lei.”
În acest context, al birocrației și taxelor imposibil de suportat, antreprenorii din Gura Teghii, ca și mulți alții din țară, mărturisesc că iau tot mai mult în calcul să renunțe definitiv la investițiile realizate în România.
“Este trist cum s-a ajuns, multi antreprenori renunță la activitate, este o amărăciune în suflet, pentru că nimeni nu se gândește la micii antreprenori. Vă spun sincer că și noi discutăm acasă și ne gândim să renunțăm la tot ce înseamna România. Ne dorim să vindem inclusiv păstrăvăria si cabana, este dezamăgitor ce se întâmplă în România, problema este la nivelul ridicat al costurilor raportat la dimensiunile unei afaceri.”
Adaugă comentarii