Într-o eră în care tehnologia redefinește limitele creativității, arta tinde să nu mai aibă valențe pur umane, iar artiștii se confruntă cu o provocare fără precedent: inteligența artificială pare că le ia locul încet, dar sigur. Iar în ritmul în care evoluează totul, AI le va lua, la propriu, pâinea de la gură artiștilor.
Fostul senator Vlad Pufu, care a deținut în mandatul 2020-2024 funcția de președinte al comisiei pentru cultură din Senat, a lansat un avertisment și atrage atenția, într-o postare, asupra riscurilor pe care le presupune proliferarea muzicii și cinematografiei generate de AI în România.
„Într-un timp foarte scurt, toate radiourile locale, regionale și, ulterior, și cele naționale nu vor avea cum evita să difuzeze muzică generată de AI. La fel, toată industria ospitalității — magazine, centre de fitness, de sănătate etc. — va utiliza muzică AI. Ce înseamnă asta? Mugurii falimentului industriei muzicale și divertismentului din România. Așa vor dispărea în irelevanță cântăreți, actori, textieri, scenariști”, scrie Vlad Pufu.
Iar exemple sunt. ”Revoluția” AI a început în 2023 cu Anna Indiana, descrisă ca „prima cântăreață AI din lume”. Are multe piese, dar și mulți urmăritori. Totuși, a fost intens criticată de public pentru lipsa de emoție și originalitate. Comentarii precum „sunt sigur că cuptorul meu cu microunde va aprecia să o asculte” reflectă percepția publicului asupra acestui tip de muzică.
Un alt exemplu este trupa The Velvet Sundown, care are peste 1 milion de ascultători pe Spotify. În cazul acesta însă s-a trecut la nivelul următor, pentru că tehnologia a evoluat între timp, astfel că inițial trupa a fost considerată ca fiind reală, umană. Ulterior s-a descoperit că este un proiect AI, membrii trupei și muzica fiind generate de algoritmi.
Inteligența Artificială nu a cucerit doar topurile muzicale, pentru că au apărut și actori virtuali, deschizând o adevărată cutie a Pandorei: creează noi posibilități pentru producători, dar vine și cu riscuri legate de drepturile de autor și etica utilizării imaginii unor persoane reale fără consimțământul acestora, în cazul tehnologiei ”deepfake”.
În acest context, Vlad Pufu critică dur activitatea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, instituția responsabilă cu reglementarea și supravegherea drepturilor de autor.
„Dacă acel ORDA, instituția mandatată să reglementeze, gestioneze și, mai ales, să supravegheze activitatea utilizării conținutului, va fi la fel de ștersă ca și până acum, dispariția fenomenului artistic uman se va petrece rapid. Utilizatorii de radio deja votează în topuri piese AI. E doar începutul!”
Potrivit acestuia, sistemul actual favorizează abuzurile ONG-urilor de gestiune colectivă:
„Având la bază o primă lege proastă, învechită, neadaptată, făcută doar pentru ca șefii acestor ONG-uri să aibă sinecuri înalte. Impunerea unor tarife inechitabile — mici pentru cei mari și mari pentru cei mici — a dus la multe falimente: radiodifuzori, restaurante, diferiți utilizatori de drepturi de autor”, mai spune fostul senator.
De altfel, Vlad Pufu crede că schimbările privind statutul ORDA, care urmează să devină direcție în Ministerul Culturii, nu sunt de bun augur, fiind mai potrivit pentru instituție să se subordoneze CNA.
„O instituție atât de importantă, care reglementează o industrie de zeci, sute de milioane de euro anual, va deveni o direcție cu câțiva șefi deasupra. Va deveni mai irelevantă, mai pierdută în decor, iar ONG-urile drepturilor de autor — mai abuzive, mai scăpate de sub control. Locul ORDA ar putea fi, mai degrabă, în siajul CNA, instituție responsabilă cu analiza pe conținut, ajutată de o lege clară, accesibilă și potrivită pentru a încuraja inovația și creativitatea prin conținut”
În încheierea postării, Vlad Pufu lansează o întrebare provocatoare:
„Suntem sau nu suntem într-un război hibrid? Sau doar discutăm despre el!? Peste câteva luni, este pierdut deja! Există topuri în care piesele AI sunt pe primele locuri!”
Vlad Pufu a lucrat intens în perioada în care a fost senator la noua lege a CNA, conducând grupul de lucru care a elaborat proiectul de act normativ. Noua lege a audiovizualului urmează acum să fie completată cu versiunea actualizată a legii drepturilor de autor.
Adaugă comentarii