Actualitate Agricultura acum

Mihai Afiliu, cel mai mare agricultor din Buzău, despre succes și răsplată. „Eu aduc bogăție statului român! El e primul beneficiar”

7000 de hectare cultivate de un singur fermier, o suprafață din care jumătate este irigată cu 40 de instalații proprii, o fermă cu aproape 4500 de bovine din rasa Holstein. Este o listă care poate continua și care surprinde, dincolo de cifre, un exemplu de reușită în agricultura românească. Numele din spatele acestei reușite este Mihai Afiliu, cel mai mare cultivator și proprietar de fermă din Buzău și unul dintre cei mai mari din România. Anul trecut, când ministrul Agriculturii l-a vizitat, spunea că ”agricultura românească are nevoie de astfel de oameni!” Întrebarea firească este cum arată rețeta care l-a propulsat pe podium. I-am vizitat ferma, am fost pe câmpurile cultivate de Mihai Afiliu și i-am adresat multe întrebări care să ne facă să înțelegem ce îți trebuie pentru a avea succes în agricultura românească.

Prin instalarea unor sisteme performante de irigare, riscurile privind productivitatea si rentabilitatea în agricultură scad considerabil. Trecând de la teorie la practică, la ferma Afiliu sistemul de irigații se întinde pe suprafețe pe care nu le poți cuprinde cu ochii. Sunt peste 3000 de hectare care, în toată perioada în care au cultură pe ele, sunt udate ca la carte. Ce este unic la acest sistem și care îi sunt avantajele, l-am întrebat pe Mihai Afiliu.

Fermierul care ocupă primul loc pe podiumul județean și-a construit afacerea ca pe propria familie. Instalațiile și câmpurile cumpărate sau luate în arendă, au căpătat astfel, fiecare, câte un nume. Iar grija pentru ele este ca grija pentru propriul copil. Nu e de mirare că multe dintre instalații poartă numele cuiva din familie sau pe cel al unor angajați care au pus umărul la această construcție.

„Avem 75-80 de persoane care se ocupă de cele 4500 de bovine, iar ceilalți până la 150 personal TESA: contabilitate, ingineri și muncitori care se ocupă de agricultură. Am știut să-i apropii, iar acum fiecare angajat este indispensabil pentru mine”.

După 26 de ani de la înființarea AFILIU TRANS, suprafața lucrată a ajuns la 7000 de hectare. Este cea mai întinsă lucrată de vreun fermier din județul Buzău. Cea mai mare este cultura de porumb care se întinde pe 3200 de hectare. Urmează cea de grâu și plantele furajere. Mai bine de jumătate din suprafața lucrată este irigabilă, iar pentru restul există planuri de extindere a instalațiilor de udare. Cum se obține rentabilitatea, este o altă discuție. Mihai Afiliu reușește să rotească două culturi pe an, pe când majoritatea fermierilor adoptă sistemul monocultură . Însă, rotația culturilor are multă știință în spate, dar și lecții învățate din propria experiență. Cea mai importantă regulă este ca plantele să aibă apă, iar aici discutăm despre câmpuri împânzite cu instalații de energie electrică pentru funcționarea sistemului unic de irigații.


„Noi nu punem aceeași cultură pentru că, în zona respectivă, aducem boli și dăunători. Și noi punem, pe culturile irigate, un an soia, un an porumb. Luam pentru porumb, azot din cultura de soia. Și când punem cultura a doua, punem cultura a doua, când avem păioase-orz înainte și am putea pune și rapiță, dar preferăm să punem porumb!”

Lui Mihai Afiliu i-a plăcut toată viața performanța. În tinerețe a jucat fotbal profesionist la Petrolul Junior și Steaua Mizil, apoi a pus ghetele în cui și a trecut pe poziția de maseur al echipei de fotbal. În 1995 și-a luat adio de la sport și, împreună cu soția, s-au apucat de agricultură. Aveau un Trabant cu care au început să care grâu la moară de unde luau făină și tărâță pe care, apoi, le vindeau. Sunt amintiri care îl fac mândru, astăzi, când privește la grupul de firme cu sute de angajați, luat drept exemplu de mulți agricultori din țară.

Discutând despre activitatea din prezent a fermei, ajungem iar la calcule. La cele pentru rațiile de hrană specială pe care le primesc vacile Holstein ca să dea producții bune de lapte. În grajdurile de la Afiliu Trans sunt peste 4400 de capete, toate din aceeași rasă, recunoscută pentru producțiile mari de lapte. Porțiile de hrană sunt personalizate. De pildă, o vacă gestantă are nevoie de mai multă hrană, dar și de suplimente de fân și paie. Totul, în ferma zootehnică, este automatizat, inclusiv distribuirea furajelor. Teoria spune că profitul e în strânsă legătură cu nivelul investițiilor. Mihai Afiliu a tot investit, în ultimii ani, să crească numărul de vaci Holstein. A reușit să-l dubleze, dar câștigul se lasă așteptat. De vină este evoluția pieței. Laptele se vinde cu prețuri derizorii care nu au mai crescut cam de când a început el să investească în această rasă.

„Toată lumea zice că zootehnizăm România, nu zootehnizăm, dom’le nimic! Noi pierdem în fiecare an, cum e și cazul meu, la vaca cu lapte. În fiecare an, eu pierd 10-15% din vacile existente și o să ajungem să le arătăm copiilor vaca roz și vaca mov, peste 15 ani! Munca la fermă e foarte grea, prețul laptelui e foarte mic, și noi nu suntem plătiți bine. Nu am văzut nicio măsură (n.r. -măsură de sprijin a statului) completă! Ca să produc un litru de lapte dau 2,5 lei/litru și dacă îl vând primesc 1,7-2 lei. Faceți un calcul! Pierd un an, doi și închid.”

Nu ar fi prima oară când Mihai Afiliu renunță la o activitate nerentabilă. De pildă, la brutărie a renunțat după 15 ani, când piața i-a arătat că nu mai are viitor. Asta cu toate că investise în tehnologizare, inclusiv bani europeni.

Cea mai mare cultură de soia existentă în Buzău o găsim tot la Afiliu Trans însumând 900 de hectare cultivate. Este soia furajeră, nemodificată genetic, iar producția nu pleacă la alți consumatori, ci este păstrată pentru furajarea animalelor din fermă. Dacă aduni toate culturile de soia din județul Buzău tot nu depășesc suprafața cultivată de Afiliu Trans. Este o cultură care merge bine, dar rentabilitatea vine tocmai din faptul că întreaga suprafață este irigată.

Ne întoarcem de pe câmp, la birourile fermei și ne oprim să aruncăm o privire la peretele tapetat cu diplome care îi recunosc lui Mihai Afiliu și familiei extinse, cu care lucrează, incluzându-i aici pe angajați, meritele pentru o afacere agricolă construită temeinic și performantă.

Mihai Afiliu a primit recunoaștere de la cel mai înalt nivel al statului român. Președintele Ion Iliescu l-a decorat cu medalia Serviciul Credincios clasa a III-a. Pe diploma pe care o prețuiește scrie că i-a fost acordată pentru că a stabilit ”principii de dezvoltare agrară” , dar și pentru ”activitatea desfășurată în vederea dezvoltării rurale”. În mod logic vine întrebarea care nu-i dă pace agricultorului român: ”De ce în România nu se pune mai mare accent pe sprijinirea fermierilor?”

Mihai Afiliu spune că statul este marele beneficiar al muncii sale și că de acolo așteaptă aceeași prețuire pe care el o are pentru munca pe ogoare.

„Nu sunt eu mare proprietar, beneficiarul aici este statul român, care își încasează taxe și impozite lunar. Prima dată, aduc bogăție statului român, apoi angajaților mei, pe care îi răsplătesc prin salariu, dar după cum știți, jumătate din salariu, tot statul îl ia. După, vine banca. Dau aproape un million de euro dobândă anuală. Dar nu mă plâng, nu mă obligă nimeni să fac afaceri, tot ce fac, fac din dragoste!”

Soluțiile nu trebuie așteptate numai de la miniștri, crede interlocutorul nostru. Ele trebuie să vină tot de la oameni. Oameni interesați, oameni patrioți, decidenți.