Moartea imprevizibilă a tânărului de 25 de ani, Gabriel Bumbăceanu, care fusese implicat în urmă cu câteva zile în accidentul rutier de la Vernești, a dat naștere unui protest spontan, dar și unui val de acuzații grave din partea familiei și a apropiaților la adresa personalului medical buzoian implicat în acest caz. “A murit cu zile”, acuzația care se află în prezent pe buzele tuturor, a obligat conducerea Spitalului Județean să aducă clarificări cu privire la circumstanțele în care starea tânărului s-a degradat iremediabil în trei zile, cu numai câteva ore înainte de intervenția chirurgicală pentru fractură de femur.
Atât apropiații cât și martori ai parcursului pe care tânărul l-a avut în spital, din momentul internării pe secția de Ortopedie și până luni dimineață spun că, deși se afla imobilizat la pat, se afla într-o stare cât se poate de bună. Era conștient, cooperant, avea o stare psihică bună și își dorea foarte mult să intre în operație, apoi să depășească perioada de recuperare și să-și recapete independența fizică.
Planurile sale și ale familiei s-au spulberat luni dimineață, cu câteva ore înainte de operație, când a început să se simtă din ce în ce mai rău.
Logodnica sa, care i-a fost alături aproape tot timpul, a reușit să se adune pentru câteva clipe să se adune și să ne povestească despre ultimele clipe de viață ale lui Gabriel.
“Mai întâi i-a fost sete, tot timpul cerea apă. I-am cerut unei doamne asistente să facă ceva, fiindcă era o sete de nepotolit și mi-a răspuns că este în sevraj și că de aceea cere apă. Dar el nu a consumat niciodată alcool, droguri, nici măcar nu fuma, făcea sport, ducea o viață sănătoasă. Nici nu s-au uitat la mine, o țineau într-una cu sevrajul. El s-a mai plâns și de stare de greață. Îi venea să vomite, dar ni s-a spus că este normală starea, din cauză că i se administrează multe calmante. Luni dimineață a început să se simtă rău. Până atunci nu. La fel, le-am spus cadrelor medicale, dar nu m-au băgat în seamă. Când starea lui s-a agravat, aproape de leșin, am fugit repede pe hol și am început să strig disperată, să vină cineva să se ocupe de el. Abia atunci au luat în serios situația, l-au luat și l-au dus la ATI (n.r. Anestezie și Terapie Intensivă). Acolo au reușit să îl stabilizeze pentru puțin timp, după care mi-au dat și mie voie să intru să-l văd. În ochii mei a făcut stop cardiac, l-au resuscitat, dar nu au reușit să-l salveze. Au spus că, cel mai probabil, i-a plecat un cheag de sânge de la fractură spre cord. Dacă aceasta a fost cauza morții, mă întreb acum dacă i-au administrat anticoagulante. Acestea se injectează în braț sau în abdomen, iar el, care îmi spunea tot ce i se administrează, mi-a zis că i se administrează doar calmante în perfuzie, nimic mai mult. De fiecare data când l-am șters cu șervețe umede, fiindcă așa îi făceam toaleta, nu am văzut să fi avut vreo urmă de injecție pe braț sau pe abdomen, semn că i s-ar fi administrat anticoagulante ”, a povestit logodnica lui Gabriel, care a mai adăugat că atât ea, cât și familia au insistat să fie transferat la București, dar au fost refuzați categoric, pe motiv că “starea lui este bună și urmează să facă o operație ușoară”.
Specialiștii consultați de noi iau în calcul trei posibile cauze ale decesului, prima dintre ele fiind embolia care a condus la stop cardiorespirator, în cazul în care tânărului nu i s-au administrat anticoagulante.
A doua cauză posibilă enumerată de cei pe care i-am consultat ar fi “ruptura de splină în doi timpi” sau întârziată, o afecțiune gravă, o leziune inițială, de obicei minoră, urmată la un interval de timp – ore, zile, săptămâni – de o sângerare internă masivă, care amenință viața și care necesită intervenție medicală de urgență din cauza riscului de șoc hemoragic. Este provocată de un traumatism, uneori chiar și de unul ușor, iar în cazul de față ar fi trebuit luat în calcul în urma accidentului rutier în care tânărul a fost implicat.
Cea de-a treia cauză posibilă indicată de specialiști este fisura de aortă care putea degenera într-o ruptură, iar în urma loviturii, putea să se producă oriunde, în spate, în piept sau în abdomen, unde are loc cel mai adesea. O ipoteză care ar fi trebuit, la fel, luată în calcul de la început în urma accidentului, având în vedere consecințele sale pe termen scurt, iar pentru asta pacientul ar fi trebuit, în cel mai bun caz, trimis la București pentru efectuarea unui Angio – CT (Angiografie prin Tomografia Computerizată), o metodă de investigație medicală imagistică la nivelul inimii și a vaselor de sânge din organism, întrucât Spitalul Județean Buzău nu deține un asemenea echipament medical. Una dintre simptomele fisurii de aortă este starea de greață, pe care Gabriel Bumbăceanu a acuzat-o aproape tot timpul cât a fost internat în Spitalul Județean.
Declarațiile iubitei pacientului, Denisa Avram
Managerul Spitalului Județean de Urgență Buzău, Sorin Pătrașcu, a explicat că, dată fiind evoluția evenimentelor în cazul tânărului a cărei moarte a intervenit subit, marți a sesizat Inspectoratul Județean de Poliție cu privire la moartea suspectă și a solicitat ca angajații Serviciului Județean de Medicină Legală să vină miercuri, în zi liberă, la serviciu, pentru efectuarea autopsiei, în prezența unui expert criminalist din partea IPJ.
Tragedia tânărului mort în Spitalul Județean a început în data de 2 ianuarie, când a fost victima unui accident rutier produs pe DN 10, în localitatea Vernești. Mașina în care se afla, urmărită de un echipaj al Poliției, ca urmare a unei manevre nepermise în trafic, s-a ciocnit frontal cu un alt autoturism, iar tânărul a ajuns la spital cu o fractură de femur. Deși fusese programat pentru operație luni, starea sa s-a agravat brusc, iar decesul a survenit ieri, înainte ca intervenția chirurgicală să mai poată fi realizată.
Adaugă comentarii